Bugetul UE 2014-2020, compromis si resemnare
De mai multe zile asistam la o apriga polemica a politicienilor europeni, fie ca apartin Bruxellului sau statelor membre ale uniunii, din liga 2, cum ar fi: Spania, Romania, Polonia, Portugalia, Italia, nelipsita Grecie si altele asemenea lor, asupra preconizatelor reduceri de sume, sub forma cererilor de credite, reclamate de Comisia Europeana, pentru bugetul UE 2014-2020.
Presedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, purtator de cuvant al intereselor unor state puternice ale UE, cum ar fi Germania si Franta, propune o corectie financiara, ca tot ne-am obisnuit cu folosirea acestui termen, de 75 miliarde de euro, reducand bugetul in discutie de la 1033 miliarde euro la 958 miliarde euro, in special prin reducerea creditelor de plata pentru Politici de Coeziune, cu 29,5 miliarde euro si pentru Politici Agricole Comune, cu 25,5 miliarde euro.
Daca impactul asupra Spaniei ar fi de 20 de miliarde de euro, asupra Romaniei ar fi de 8 miliarde de euro. Chiar daca toate aceste cifre pentru tara noastra reprezinta elemente virtuale, pur teoretice, intangibile, cel putin pana in prezent, de dragul exercitiului de imaginatie, sa ne prefacem extrem de ingrjorati si afectati. Mai mult, ar trebui sa ne ingrijoreze si propunerea lui Van Rompuy, potrivit careia tarile care in perioada 2007-2011 nu au avut grad de absorbtie de cel putin 60%, comparata cu media comunitara, nu vor avea cresteri de fonduri mai mari de 15% fata de perioada actuala. Cum Romania se afla la sub 10% nivel de absorbtie, continuam analiza numai de dragul exercitiului de imaginatie, la care am facut referire mai inainte.
Am putea spune ca este bine si asa, acest rau, propus de Van Rompuy fiind mai putin rau decat propunerea Marii Britanii si Suediei, care prevede o reducere a bugetului UE nu cu 75 miliarde euro, ci cu 150-200 miliarde euro.
Sa-i lasam pe politicieni sa se certe, inclusiv in Romania, unde subiectul a devenit obiect preferat al luptei electorale si sa incercam sa intelegem fenomenul si mai ales sa descifram ce ne asteapta:
1. Uniunea Europeana este intr-o criza economica si existentiala, de asa natura incat statele puternic contributoare, in conditiile in care observa ineficienta si coruptia in folosirea resurselor bugetare europene, aici numai exemplul Romaniei este elocvent, obligata in urma controalelor sa ramburseze UE, 800 milioane euro, cam jumatate din tot ce-a decontat pana in prezent si presiunea din partea populatiilor proprii, in ceea ce priveste gestionarea mai responsabila a fondurilor publice nationale, sunt obligate intr-o anumita masura sa introduca masuri corective, unele dintre acestea, chiar drastice;
2. Herman Van Rompuy, purtatorul de cuvant al acestor state , a propus o reducere de 75 de miliarde de euro a bugetului UE pentru perioada 2014-2020, cunoscand de fapt reactia ce urma sa parvina de la statele, in special sudice din uniune;
3. De fapt, asistam la o tactica frecvent folosita in mediul de afaceri si anume, daca vrei sa obtii ceva solicita-l la nivel dublu, iar apoi, in timpul negocierilor, creaza satisfactia celui cu care negociezi, ca a reusit sa reduca la jumatate respectivul nivel, transforma actiunea intr-un compromis asumat, fie ca este pretul unui produs sau serviciu, fie ca in cazul nostru, cand este vorba despre un buget de institutie europeana;
4. Cu certitudine, acest mecanism va functiona si in cazul bugetului UE 2014-2020, dupa urmatoarea formula: in prima zi de Consiliu European, pe data de 22 noi 2012 vor fi nenumarate discutii si negocieri, atat ziua, cat si noaptea, aducandu-ne aminte de frumoasa si tumultuoasa perioada din toamna anului trecut, cand ex Presedintele francez Nicolas Sarkozy bantuia pana in ceas de dimineata holurile de la Bruxelles, in cautarea unei solutii de rezolvare a crizei datoriilor suverane, in care reprezentantii statelor care vor pierde bani europeni "se vor da de ceasul mortii", aratand pe televizoarele natiunilor cat de mult se sacrifica ei pentru popoarele proprii. La un moment dat se va produce marea surpriza, reusita suprema a acestora, cand diriguitorii UE vor anunta ca au ajuns la un compromis, evitandandu-se introducerea unuia sau mai multor vetouri, compromis potrivit caruia, reducerile preconizate de 75 miliarde de euro se vor injumatati, la 30-35 miliarde euro. Ce este Uniunea Europeana, decat un spatiu elitist al compromisului si negocierii? Toata lumea va fi bucuroasa, conducatorii de state sau de guverne vor declama o victorie, Presedintele Consiliului European va accepta compromisul, dand satisfactie supusilor si totul se va termina cu bine, Romania nemaisuportand o pierdere de 8 miliarde, ci numai de 4 miliarde de euro. Cata fericire va fi in tara, populatia se va bucura pentru aceasta reusita, nerealizand ca, niciodata nu va beneficia de cele 4 miliarde de euro, nici macar pentru o gondola, un parc sau o piscina la margine de sat.
Sefii statelor puternic contributoare la bugetul UE vor putea spune ca au fost intransigenti si drastici, insa pana la urma intelegatori cu plebea subdezvoltata a tarilor sudice, de dragul coeziunii si alinierii economiilor atat de diferite ale tarilor membre, de la foarte dezvoltate la in curs de dezvoltare.
Concluzie:
Cata ipocrizie poate curge pe holurile de la Bruxelles, pentru cei 6% din bugetul Uniunii Europene, de peste 100 miliarde de euro, in fiecare an, repartizati functionarii aparatului administrativ bugetofag, cate zeci de mii de salarii si pensii peste 15.000-20.000 de euro pe luna, pe viata mai sunt necesare acestei minciuni la care suntem supusi sistematic?
Initial constructia Uniunii Europene reprezenta un scop nobil, nu un bazar, nivel la care a ajuns astazi, in care totul se negociaza pe bani si pe suferinta unor popoare, care au crezut atat de mult si cu cat entuziasm in respectiva arhitectura.
S-a creat un monstru comunitar, care se intareste an de an si incearca sa ne convinga de cat de dependenti suntem de acesta, de inteligenta, viziunea si harul sau in a ne face bine.
Stiati ca la un sondaj realizat de Consiliul IMM-urilor din Romania, in urma cu cateva saptamani, cu marja de eroare apropiata de zero, peste 80% dintre IMM-urile tarii noastre au declarat ca nu vor sa mai auda vreodata de fonduri europene, dupa toata deceptia si dezamagirea suportate in mod nemeritat in ultimii 7 ani?
Dar ce spun eu, sa asteptam concluziile summitului UE din 23 noiembrie 2012 si mai discutam!