Avantajul modelului nostru de business este că putem începe lucrările fără a fi dependenţi de finanţare bancară

Într-o piaţă în care finanţările bancare pentru proiecte imobiliare se numără pe degete, gigantul suedez Skanska, cu un rulaj anual de circa 14 miliarde de euro, a făcut primii paşi în România, unde va începe în primăvară dezvoltarea unui proiect de birouri fără a depinde de apetitul băncilor de a da credite sau de semnarea unui precontract de închiriere.

Grupul suedez Skanska, un gigant al pieţei construcţiilor la nivel mondial, care a ridicat printre altele şi celebrul turn Gherkin din Londra, este pregătit să înceapă în primăvara anului viitor prima dezvoltare pe piaţa locală după ce a cumpărat un teren de 15.000 de metri pătraţi de la firma Băneasa Investments pe bulevardul Barbu Văcărescu din Capitală.

Suedezii au plătit în jur de 13-14 milioane de euro pentru terenul controlat de omul de afaceri Gabriel Popoviciu şi intenţionează să dezvolte trei clădiri de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 52.000 de metri pătraţi.

"Este mai dificil la început, trebuie să cunoşti piaţa, să îţi dai seama de care parte a bulevardului este bine să cumperi un teren - m-am plimbat prin Bucu­reşti pe jos la 42 de grade Celsius să cunosc oraşul - zona de nord, de sud, estul şi vestul. Tran­zacţia am agreat-o încă din luna martie, la un preţ corect pentru piaţă, astfel că pot spune că nu a durat chiar atât de mult achiziţia primului teren", a declarat într-un interviu Andreas Lindelof, 47 de ani, suedezul desemnat în urmă cu un an preşedinte al Skanska România, după cinci ani petrecuţi în Ungaria.

Suedezul a evitat elegant întrebările care vizau cifre precum preţul plătit pe teren, valoarea investiţiei în acest proiect sau chiriile aşteptate, date pe care compania le va face publice în primăvară, când cel mai probabil va începe lucrările la primul imobil. Skanska va îndeplini pentru acest proiect inclusiv rolul de antreprenor general, urmând a subcontracta doar o parte din lucrări.

"Proiectul va avea trei faze de dezvoltare cu aproximativ aceleaşi dimensiuni, în jur de 17.000 de metri pătraţi, iar în primăvara anului viitor vom începe lucrările la prima clădire. Frumuseţea modelului nostru de business este că avem abilitatea de a începe con­struc­ţia fără a avea ne­voie de fi­nan­ţare ban­cară.

Acum de­pindem în primul rând de obţinerea autori­zaţiei de construire şi de aprobarea proiectului de către consiliul de administraţie al companiei, dar sunt convins că vom începe lucrările deoarece managementul Skanska este nerăb­dător să vadă primul proiect în România."

Cum au ajuns suedezii în Bucureşti

În mediul de business local cele mai cunoscute branduri suedeze sunt în prezent retailerul de mobilier IKEA şi lanţul de îmbrăcăminte H&M, care a deschis pe piaţa locală primele magazine în 2011, cu câteva luni înainte de venirea Skanska. "Coincidenţă pură", spune Lindelof, întrebat dacă există vreo legătură între intrarea H&M şi cea a Skanska în România.

"Am vizitat Bucureştiul prima dată în 2007, când toate erau pe creştere, iar modelul de business nu era sustenabil pe termen lung. Era necesar un balans, ceea ce s-a întâmplat din 2008, odată cu falimentul Lehman Brothers. A durat ceva timp până când proprietarii şi-au ajustat aşteptările, dar din 2009 piaţa a redevenit interesantă pentru Skanska. Am analizat piaţa în toţi aceşti ani, iar în 2011 consiliul de administraţie al grupului a decis să intre în România. În august 2011 m-am mutat aici. Şi nu regret", spune Lindelof, care şi-a adus şi familia în România.

Ce au făcut suedezii în cele 15 luni de prezenţă locală?

"La început aveam doar un pix. Între timp ne-am dezvoltat un birou, avem o echipă de aproape 20 de oameni, am cumpărat un teren şi începem dezvoltarea primului proiect. În echi­pă am căutat să facem un mix între angajaţi lo­cali, care nu aveau prea multe informaţii des­pre ce înseamnă Skanska, şi oameni cu expe­rienţă din cadrul grupului. În prezent avem patru an­gajaţi din afara României - eu, care sunt singurul suedez, un polonez, un britanic şi un finlandez."

Biroul Skanska din Bucureşti a fost stabilit în clădirea Lakeview de pe strada Barbu Văcărescu, la câteva sute de metri distanţă de terenul pe care va fi dezvoltat proiectul de birouri denumit Green Court România, în cea mai efervescentă zonă a Capitalei privind dezvoltarea imobiliară. Clădirile celor de la Skanska vor avea în jur de 11 etaje supraterane fiecare şi trei niveluri de parcare subterană, dar traficul la orele de vârf ar putea fi dat complet peste cap când aceste clădiri, dar şi turnul Sky Tower, mallul Promenada şi parcul de afaceri Floreasca Park vor fi date în folosinţă.

"În urmă cu doi ani, când se lucra la pasaj (Pipera - n.red.), era dureros să accesezi zona Floreasca. Între timp, infrastructura s-a mai dezvoltat, iar traficul nu este mai rău ca în Budapesta. Sperăm că eforturile pentru îmbunătăţirea infrastructurii în zonă vor continua."

Ca o altă comparaţie cu ţara vecină Ungaria, Lindelof spune că în Bucureşti toată lumea vorbeşte engleză, motiv pentru care deocamdată nu a avut motive solide să înveţe româneşte.

Cu toate acestea, suedezul a învăţat o bună parte din terenurile din Capitală până să realizeze prima achiziţie. Ce caracteristici trebuie să aibă un teren pentru a fi considerat o posibilă ţintă de achiziţii pentru Skanska?

"Ne-am uitat la un număr important de terenuri de la intrarea pe piaţă şi pot spune că Bucureştiul oferă mai multe proprietăţi spre vânzare decât Praga sau alte oraşe din regiune, dar nu toate sunt dezvoltabile. Un teren bun trebuie să fie accesibil, să aibă vizibilitate, acces la transport public, de preferat metrou, să fie o zonă recunoscută ca destinaţie de birouri, să aibă utilităţi, dimensiunea potrivită - nu prea mic, nu prea mare -, coeficienţi urbanistici aprobaţi şi mulţi alţi factori."

În aceste condiţii, mai sunt loturi care să îndeplinească toate criteriile?

"Ne uităm şi în prezent la mai multe terenuri deoarece ne dorim să avem un business sustenabil, cu o regularitate în ceea ce priveşte livrarea de proiecte. Pentru moment învăţăm să facem dezvoltare de birouri în Bucureşti şi nu ne implicăm în alte activităţi de construcţii sau alte segmente ale dezvoltării imobiliare. Eu voi sta în România cât timp voi avea rezultate", a punctat Lindelof, care speră ca la începutul anului 2015 să livreze prima clădire de pe piaţa locală.

Pentru prima achiziţie suedezii au lucrat cu avocaţii firmei PeliFilip şi cu consultanţii imobiliari de la Colliers International. Pe partea de închiriere, Skanska a recrutat-o pe Aurelia Luca de la Global Finance şi intenţionează să colaboreze cu toate agenţiile din piaţă.

Cum a fost primul an în România? "Am găsit aici oameni optimişti, care văd partea plină a paharului şi o societate în care te poţi integra uşor, în care interacţiunea cu oamenii reprezintă un proces natural." La ce să ne aşteptăm pentru 2013? "România are funda­mente puternice, care nu trebuie uitate. Cu toate acestea, şi România, ca toate ţările din Uniunea Europeană, depinde de situaţia continentală, care în prezent nu arată tocmai bine. Să ţinem degetele încrucişate şi să sperăm că nu va fi un an rău."