„La Cadogan, birjar!”/ de Ziarul de duminică

Caragiale în paşi de dans

Institutul Cultural Român din Londra a sărbătorit "Anul Caragiale" cu spectacolul extraordinar "Ta Ra Ta Tam - D'ale noastre" (foto 1), care a avut loc pe 19 noiembrie la Cadogan Hall, cunoscută sală de concert şi spectacol din vestul capitalei britanice. Produs de compania de dans a celebrului coregraf Gigi Căciuleanu şi de Teatrul Naţional din Bucureşti, spectacolul face parte din "Anul Caragiale", o iniţiativă a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, la împlinirea a 100 de ani de la dispariţia marelui dramaturg român şi 160 de ani de la naşterea sa. Organizatorii turneului european al spectacolului la Paris, Londra şi Bruxelles sunt Fundaţia Art Production şi European Artists Management, cu sprijinul Centrului de cercetare şi creaţie teatrală "Ion Sava" şi al ambasadelor României din cele trei capitale. Piesa de teatru-dans "D'ale noastre" readuce la viaţă personajele marelui Caragiale - Mitică, Ziţa, Caţavencu - , într-o lume fantastică, plină de absurd şi haz, în care recunoaştem arhetipuri surprinzător de familiare prin momentele inspirate din "Dom­nul Goe", "Bubico", "Lanţul slăbiciu­ni­lor", "O scrisoare pierdută" sau "O noapte furtunoasă". "Un Caragiale revizitat în ziua de azi, în care absurdul ionescian a devenit lo­gică cotidiană - spune regizorul şi coregraful Gigi Căciuleanu. Un spectacol în care mi-am propus să explorez această lume a noastră cea de toate zilele, plină cu de-ale noastre. Nu numai cele româneşti, ci, în general, de-ale noastre, ome­neşti. Cât de goi ne simţim, aşa, zvârliţi în noaptea furtunoasă a acelor nimi­ci­toa­re nimicuri de-ale carnavalului coti­dian".

Vânătorii de comori, varianta non-fiction

În decursul a 13 episoade puteţi afla poveştile adevărate ale unora dintre cele mai mari legende ale istoriei. De la căutarea Sfântului Graal de către nazişti (foto 2) până la vânătoarea americanilor după comorile piraţilor în Vietnam, de la povestea adevărată a craniilor de cristal până la misterul minelor regelui Solomon - acest documentar Viasat (4 decembrie - 26 februarie, ora 21:00) descoperă adevarul din spatele unora dintre cele mai uimitoare, romantice şi ciudate vânători moderne de comori. Fiecare episod oferă reconstituiri dramatice, mărturii ale experţilor şi martorilor. Dar şi filmări din locaţii rare. Acestea sunt poveşti incredibile despre cum o bucată dintr-o sabie samurai, atât de perfectă încât se spune că putea tăia lumina, făcându-l invizibil pe posesorul ei, i-a fost daruită preşedintelui Woodrow Wilson şi acum se afla la Casa Albă, sau cum o carte despre care se spunea că este incredibil de puternică a fost ascunsa timp de 500 de ani, dar conţinutul era complet inventat.

Maramureşul subiectiv

Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, în parteneriat cu Căminul Cultural Repedea-Maramureş, Fundaţia pentru Meşteşuguri, Muzeul Maramureşului Sighetu-Marmaţiei şi Muzeul Ţăranului Român au deschis expoziţia "Fragmente vizuale", organizată în cadrul proiectului "Maramureşul istoric recreat prin istorii personale" (foto 3) în sala mezanin a Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional din Bd. Unirii, nr. 22, sector 3.

Expoziţia cuprinde materialele vizuale realizate de participanţii la atelierele proiectului şi poveştile culese de aceştia de la vârstnicii din propria comunitate. Vizitatorii vor avea ocazia să descopere frânturi din istoria Maramureşului din secolului XX, din perspectiva subiectivă a seniorilor care-şi istorisesc experinţele ce au evoluat în paralel cu derularea evenimentelor istorice. Pornind de la ideea investigării istoriilor propriei familii, tinerii beneficiari ai proiectului vor explica cum au redescoperit valorile identitare ale comunităţii, în contextul unui dialog intergeneraţional, nu întotdeauna facil.

Proiect finanţat cu sprijinul Administraţiei Fondului Cultural Naţional, "Maramureşul istoric recreat prin istorii personale" îşi propune să suscite interesul tinerilor din zona Maramureşului istoric de a se implica în activităţi culturale dinamice, care valorifică patrimoniul zonal desprins din poveştile de viaţă ale celor mai reprezentativi seniori din comunitate.

Debussy şi Proust la Ateneu

Spectacolele din ciclul "Confluenţa artelor" realizate de Cristina Vasiliu şi care au loc la Ateneul Român, în cadrul Filarmonicii "George Enescu", îşi propun conexiuni dintre diferite domenii artistice (muzică, literatură, arte plastice, dans film).
Pentru seara de miercuri, 21 noiembrie ora 18.30, tema aleasă a fost dedicată lui Claude Debussy (150 de ani de la naştere) şi lui Marcel Proust (90 de ani de la moarte), precum şi artiştilor din Parisul perioadei "Belle époque". Au fost interpretate piese muzicale din creaţia lui Debussy şi a altor compozitori contemporani lui, s-au citit texte literare şi din corespondenţa sa, iar pe ecran s-au perindat imagini ale Parisului acelei epoci şi ale picturii impresioniste, intercalate cu secvenţe din filme artistice inspirate de romanele lui Proust, sau din documentare privind viaţa şi creaţia lui Debussy (foto 4). A fost, de asemenea, prezentată o înregistrare document, din 1913, a lui Claude Debussy cântând la pian preludiul său "Danseuses de Delphes". Alături de artişti consacraţi, pe scenă au evoluat şi tineri interpreţi.

Copiii au pătruns pe tărâmul operei

Studioul Experimental de Operă şi Balet "Ludovic Spiess" a pregătit copiilor o nouă surpriză muzicală, duminică, 18 noiembrie, în Sala Studio a Operei Naţionale Bucureşti (foto 5). Este vorba despre spectacolul "Aventuri pe tărâmul operei", a cărui concepţie şi scenariu aparţin mezzo-sopranei Oana Andra. "Este un spectacol educativ într-un nou concept: poveste-joc-interacţiune. Copiii participanţi vor fi aleşi din public pe parcursul spectacolului. Copiii şi publicul vor trece de la o etapă la alta, ca într-un joc, folosind drept parole cunoştinţe din domeniul operei, care le vor fi furnizate chiar în cadrul desfăşurării poveştii!", mărturiseşte Oana Andra, creatoarea spectacolului.

Personaje de poveste au fost ghizii copiilor pe tărâmul magic al operei şi al baletului, acompaniate de pianistul Alexandru Petrovici. Astfel, cei mici se vor reîntâlni cu Hänsel şi Gretel, cu Cenuşăreasa, Albă ca Zăpada, păsărarul Papageno, cu Vrăjitorul Colas, cu Motanul Încălţat şi alţi eroi, cu toţii încercând să lupte cu temuta Regină a Nopţii. Aceste personaje vor fi create de artişti ai Operei Naţionale Bucureşti, soprana Cristina Eremia, baritonul Adrian Strezea şi balerina Adina Manda, alături de studenţi şi masteranzi ai Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti: Mădălina Barbu (laureată cu Menţiune la Concursul Internaţional "Maeştri Artei Lirice - Valentin Teodorian, ediţia a IV-a), Dominic Cristea, Elena Dincă, Evelin Marinaş, Natalia Godovaniuc. Mezzo-soprana Oana Andra va avea rolul Povestitoarei, cea care îi conduce pe copii prin lumea mirifică a muzicii şi dansului. Regia este semnată de Anda Tabacaru Hogea şi Cătălin Voineag, coregrafia de Maria Popa, iar cadrul scenografic de Dragoş Abagiu. Spectacolul "Aventuri pe tărâmul operei" conţine fragmente din lucrări de operă şi balet îndrăgite, precum "Bastien şi Bastienne" şi "Flautul fermecat" de Wolfgang Amadeus Mozart, "La Cenerentola" ("Cenuşăreasa") de Gioacchino Rossini, "Hänsel şi Gretel" de Engelbert Humperdinck, opera "Motanul Încălţat" de Cornel Trăilescu şi baletul "Albă ca Zăpada şi cei şapte pitici" de acelaşi compozitor.

Cum să privim un film

Luni, 26 noiembrie, de la ora 20.00, Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate- ARCEN lansează un nou proiect sub numele de "Atelierele ARCEN" (foto 6). Primul Atelier din cadrul proiectului ARCEN va fi coordonat de Irina-Margareta Nistor, care va suţine o prelegere cu titlul "Tur de cinema pe repede înainte. Video-Ghid: Irina-Margareta Nistor." Organizatorii Atelierului pregătesc participanţilor o istorie a cinematografiei, presărată cu concepte de specialitate, cu explicaţii şi cu multe secvenţe din fimle, atât cele care au devenit legendă de-a lungul timpului, cât şi ale unor filme fără niciun fel de valoare artistică. Cum să privim un film, dacă alegem filmul de la cinema sau cel din faţa laptopului, ce înseamnă un film bun, cum arată un film prost, de ce sunt speciali fraţii Lumière, cum ne formăm o cultură cinematografică, cum a evoluat filmul, dar şi publicul de cinema, sunt doar câteva din întrebările la care Irina- Margareta Nistor vine să dea un răspuns, luni 26 noiembrie, de la ora 20.00, la Ceainăria "Ceai la Vlaicu" (str. Aurel Vlaicu, nr. 47). "Atelierele ARCEN" se vor desfăşura lunar, sub forma unor prelegeri publice interactive, pe diverse teme, urmând ca în intervalul lunilor noiembrie 2012- februarie 2013 să fie abordate teme din domeniul cinematografiei, al gramaticii limbii române, din domeniul teatrului şi al literaturii universale. "Atelierele ARCEN" se adresează atât celor foarte tineri, elevi şi studenţi, cât şi tuturor celor pasionaţi de cinematografie, literatură, lingvistică sau teatru. Intrarea la Atelierul "Tur de cinema pe repede înainte. Video-Ghid: Irina-Margareta Nistor" este de 16 lei, accesul se face în limita spaţiului disponibil, iar durata atelierului este de 2 ore.

Premiu pentru Ada Milea

Teatrul Naţional din Cluj a particpat la ce-a de-a XXVI-a ediţie a Festivalului de Dramaturgie Contemporană de la Braşov, care tocmai s-a încheiat cu câteva zile în urmă (10-18 noiembrie a.c.), cu Insula după Gellu Naum. Spectacolul-concert de Ada Milea a fost considerat de juriul format din criticul de teatru Andreea Dumitru şi actorii Mircea Diaconu şi George Ivaşcu ca fiind cel mai bun din festival, acordîndu-i-se Marele Premiu (foto 7).

Oameni şi animale

După "Pescuit sportiv" (2008) şi "Din dragoste cu cele mai bune intenţii" (2011), ambele premiate în numeroase festivaluri de film de prestigiu, Adrian Sitaru semnează încă un lung metraj numit "Domestic" (foto 8). Filmul a fost selectat în cadrul celei de-a 27-a ediţie a Mar del Plata International Film Festival care se desfăşoara în perioada 17-25 noiembrie 2012.

Atât regizorul Adrian Sitaru cât şi actorul principal Adrian Titieni vor fi prezenţi la premiera din cadrul festivalului. Proiecţiile "Domestic" la Mar del Plata au fost programate pentru data de 21 noiembrie, orele 12:00 si 19:00 şi 22 noiembrie, ora 13:00.

În România, "Domestic" urmează să fie lansat în primavara anului viitor, premiera sa fiind stabilită pentru luna martie. "Domestic" este o comedie despre oameni obişnuiţi şi animalele alături de care îşi trăiesc viaţa. Un iepure, o găină, o pisică, un câine şi un porumbel trec prin viaţa personajelor principale, influenţându-le evoluţia. "Mi-am dorit un film amuzant despre oameni si animale mai mult sau mai putin domestice, bazat in mare parte pe propriile amintiri. Animalele ne-au influenţat şi ne influenţează viaţa mult mai mult decât bănuim", declara Adrian Sitaru. Nume cunoscute dau viaţă personajelor principale din "Domestic", distribuţia incluzând pe Adrian Titieni, Gheorghe Ifrim, Clara Vodă, Ioana Flora şi Sergiu Costache. Director de imagine este Adrian Silişteanu, scenografia îi aparţine lui Cristian Niculescu, iar montajul este semnat de Andrei Gorgan.

Românii, la muncă şi de sărbători

"Ţăranii ţin Paştele, ţin Crăciunul, ţin duminicile, ţin posturile, iar să ţii înseamnă să mergi pe firul sărbătorii; omul fără Dumnezeu întâmpină sărbătoarea nepregătit. Să ţii înseamnă să păstrezi şi să respecţi." (Ioana Popescu, director-general adjunct, Muzeul Ţăranului Român). Institutul Cultural Român de la Lisabona, în parteneriat cu Asociaţia Doina a românilor din Algarve şi cu Biblioteca Municipală din Loulé va prezenta în perioada 24 noiembrie - 9 decembrie expoziţia "Românii, la muncă şi de sărbători" (Os romenos, gente de trabalho e gente de festa, foto 9) la sediul Bibliotecii Municipale Sophia de Mello Breyner Andresen din Loulé, strada José Afonso.

Reunind fotografii alb-negru din timpuri şi locuri diferite, dar toate circumscrise spaţiului rural românesc, expoziţia îşi propune să înfăţişeze publicului portughez o imagine cuprinzătoare a vieţii ţăranilor din România, la diverse intervale de timp. În orice ţară, indiferent de frontierele spaţiale, lumea satului trăieşte într-un timp aparte, după ritmul vremii, nu al calendarului cu zile, luni şi ani, fără concedii şi zile de muncă clar delimitate. Fie că e vorba despre sărbători populare sau religioase, acestea se reiau de la an la an, împărţind zilele într-un timp al muncilor cotidiene şi un timp sacru, menit slăvirii naturii sau divinităţii. Într-o lume a urbanizării excesive, când sărbătoarea se confundă tot mai mult cu cumpărăturile şi distracţia, iar munca devine doar un mijloc de a câştiga banii necesari acestor scopuri, ni se pare necesară o invitaţie la reflecţie asupra măsurării şi rostului timpului.