Studiu: decreţeii să aibă grijă ce fac cu banii pentru că oricum statul nu va avea de unde să le dea pensii mari

Cei 1,7-2 milioane de angajaţi români cu vârste cuprinse între 40 şi 45 de ani, aşa-numiţii "decreţei" născuţi într-o pe­rioadă de baby-boom generată de interzicerea avorturilor în timpul comu­nismului, vor ajunge peste 20 de ani la vârsta pensionării.

În ultimii ani s-a tot discutat despre modul în care statul va reuşi să le plătească pensiile având în vedere că numărul contribuabililor este semnificativ mai redus decât cel al pensionarilor. Cele mai recente date arată că la un număr de 5,3 milioane de pensionari există 4,3 milioane de salariaţi, iar deficitul la fondul de pensii creşte semnificativ de la an la an, depăşind în prezent 3 miliarde de euro. Statul cheltuieşte anual pentru plata pensiilor aproximativ 10 miliarde de euro, adică 22-23% din bugetul consolidat. Cine va plăti peste 20 de ani pensiile "decreţeilor"?

"Decreţeii îşi vor plăti pensiile singuri prin contribuţiile pe care le fac acum prin pilonul al II-lea şi al III-lea dar şi pentru că vor munci mai mult timp", a spus Marian Preda, decanul Facultăţii de Sociologie şi asistenţă socială din cadrul Universităţii Bucureşti, la un seminar de profil organizat de Expert Forum.

Profesorul a adăugat că viitoarele pensii ale decreţeilor sunt puse sub risc şi de deze­chilibrul dintre cei care contribuie la sistemul de pensii de stat şi cei ce consumă aceste fon­duri. "România este într-o situaţie foarte spe­cială. Avem o majoritate dependentă de stat care nu este activă. Aproximativ 5 mili­oane de persoane contribuie la sistemul de pensii de stat şi avem restul de până la 19 milioane de persoane care consumă. În aceste condiţii, oricât am dori noi să avem un sistem de pensii generos, nu se poate", a explicat Marian Preda.

Statistica arată că în şase ani în intervalul 2006-2011 ponderea cheltuielilor cu pensiile a urcat de la 6% la 8% în PIB. În acelaşi timp pensiile generau la sfârşitul anului trecut 56% din deficitul bugetului consolidat.

Organizaţia nonguvernamentală Expert Forum a pus pe hârtie şapte scenarii posibile pentru evoluţia viitoare a sistemului de pensii din România în contextul îmbătrânirii popu­laţiei. ONG-ul a făcut estimări de impact al mai multor decizii de ordin legislativ asupra sis­te­­mu­lui de pensii, propuneri vehiculate ca posi­bilităţi de aplicare în viitor sub forma unor legi.

Astfel, rezultatele proiecţiilor arată că majorarea vârstei de pensionare în funcţie de speranţa de viaţă la 65 de ani este un scenariu care echilibrează financiar fondul de pensii pe termen lung şi în acelaşi timp valoarea pensiilor urmând să evolueze în acelaşi sens ca şi în actualul format. "Creşterea vârstei de pen­sio­nare cu speranţa de viaţă este singurul sce­nariu care nu generează deficit", a spus Suzana Dobre, unul dintre autorii studiului. Datele Institutului de Statistică arată că speranţa de viaţă se ridică la circa 69 de ani în cazul băr­baţilor, respectiv 77 de ani în cazul femeilor.

La polul opus, indexarea pensiilor în acelaşi ton cu evoluţia salariului mediu şi stabilirea unui raport de 45% între pensii şi salariul mediu ar urma să genereze un deficit de 8,5% din PIB. "La orizontul de timp 2042 se va ajunge la un deficit de 8,5% din PIB, nivel care nu este sustenabil şi care poate arunca în aer toată economia", a adăugat Suzana Dobre. Cu toate acestea, autorii raportului notează că trans­formarea în realitate a acestui scenariu are una dintre cele mai mici şanse de realizare.

Un alt scenariu cu impact negativ asupra evoluţiei viitoare a pensiilor este naţiona­lizarea pilonului II. Raportul arată că naţio­nalizarea sistemului de pensii private va duce la reducerea deficitului cu 1% faţă de proiecţiile făcute pe baza datelor din prezent, dar în acelaţi timp pensiile după 2032 vor coborî cu 33%.

Pe de altă parte, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a spus că transformarea scenariilor generatoare de execedent sau echilibru în sistemul de pensii sunt direct dependente de creşterea forţei de muncă româneşti.

"Echilibrul financiar în sistemul asigurărilor sociale este posibil doar prin creşterea numărului de contribuabili. De asemenea, trebuie lucrat la factorul demografic. Avem 2 milioane de oameni care lucrează la negru şi companii de stat care nu îşi plătesc taxele către stat"

El a mai adăugat că reducerea contribuţiei la asigurările sociale este un o altă măsură ce ar urma să nu depăşească stadiul de declaraţii având în vedere că o astfel de mişcare ar fi posibilă doar în condiţiile creşterii bazei de impozitare. "Altfel diminuare CAS se va duce în deficit. Este şi un cerc vicios pentru că oamenii se uită şi la ce primesc în schimbul plăţii asigurărilor sociale".