Topul firmelor de proiectare: Zece jucători fac afaceri de peste 80 mil. euro cu marje de profit de 13%

Cele mai mari 10 firme de pro­iectare au obţinut anul trecut venituri cu­mu­late din activităţi de proiectare şi arhitectură de circa 83,4 mil. euro, având o marjă medie de profit de circa 13%, arată o ana­liză a ZF pe baza datelor IBC Focus, companie specializată în agre­garea informaţiilor din domeniul con­strucţiilor şi al afacerilor.

Cei mai mari 10 jucători din in­dus­tria proiectării au avut anul trecut aproape 2.500 de angajaţi şi fiecare sala­riat a adus, în medie, un profit net de 4.300 de euro. Chiar dacă nu au cifre de afaceri foarte mari, aşa cum au constructorii, firmele de proiectare sunt un adevărat barometru al pieţei construcţiilor, pentru că evoluţia lor indică practic o revenire sau, din contră, un declin al sec­torului. De altfel, firmele de proiec­tare au un rol extrem de important în orice lucrare de construcţie, fie că este vorba de autostrăzi, hidrocentrale, hale industriale sau spaţii de birouri, ele aflându-se în spatele soluţiei tehnice şi oferind direcţia oricărui pas pe care constructorii îl fac. În 2011 piaţa construcţiilor şi-a redus declinul comparativ cu anii ante­riori, înregistrând o scădere de doar câteva procente, iar acest lucru s-a resi­m­ţit uşor şi pe piaţa proiectării: în 2010 afacerile celor mai mari zece jucători din acest sector au fost de 83 mil. euro, nivel uşor mai scăzut decât în 2011. Liderul jucătorilor în proiectarea în construcţii a fost anul trecut Institutul de Studii şi Proiectări Hidroenergetice (ISPH), cu venituri din activităţi de proiectare sau arhitectură de circa 12,5 mil. euro, în uşoară scădere faţă de anul an­terior. Compania a fost înfiin­ţată încă din 1949, a fost priva­tiza­tă după Revoluţie şi s-a implicat în con­strucţia a numeroase baraje sau hidro­cen­trale din România, iar printre cele mai recente proiecte se numără amena­jarea unei microhidrocentrale pe râul Moldova, potrivit datelor IBC Focus. Dacă primul loc al clasamentului merge către un proiectant din domeniul energiei, locul al doilea este ocupat de Search Corporation, firmă controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care are contracte în special în infra­struc­tura rutieră. Cu venituri din activităţi de proiectare şi arhitectură de circa 11,7 mil. euro anul trecut, com­pania s-a implicat în ultima perioadă în proiecte precum realizarea unui pasaj denivelat subteran la Craiova, centura munici­piu­lui Rădăuţi sau Pasajul Pipera din Ca­pitală. Cifra de afaceri a Search Cor­po­ra­tion a fost în creştere anul trecut după ce în 2010 compania înregistrase un business de 10,7 mil. euro, în timp ce profitul net a stagnat la circa 0,3 mil. euro.

"Profitul obţinut nu a putut înre­gistra o creştere faţă de anul ante­rior în special din cauza creşterii costurilor operaţionale ale companiei, creşteri pricinuite de preţul tot mai mare al utilităţilor, al materiilor prime şi al com­bus­tibilului", spune Mihaela Drăghici, director relaţii publice şi imagine în ca­drul Search Corporation. În contextul di­minuării numărului de proiecte de infrastructură rutieră, compania s-a orientat şi către alte domenii, precum pro­tecţia mediului, lucrări hidro­tehnice, studii de trafic, aeroporturi sau con­strucţii civile. "Sunt proiecte cu valoare mai mică decât lucrările mari din infrastructura rutieră, dar care toate însu­mate au reprezentat o sursă impor­tantă de venituri pentru companie", spune Mihaela Drăghici.

Compania Metroul SA, controlată de aproape 250 de persoane fizice, potrivit datelor de la Registrul Comer­ţu­lui, ocupă poziţia a treia în topul celor mai mari proiectanţi, în contextul în care a înregistrat anul trecut venituri din proiectare de puţin peste 10 mil. euro. Printre proiectele de referinţă ale companiei se numără magistrala 6 de me­trou care va lega Bucureştiul de Aeroportul Otopeni. De infrastructură, de această dată feroviară, se ocupă şi firma Vio Top, controlată de Andrei Mihai Baicu, cu venituri din proiectare de 6,7 mil. euro anul trecut. Cele mai multe companii din top au avut contracte cu statul în ultimii ani, în contextul în care investiţiile în do­meniul privat au fost destul de limitate în anii de criză. Singura companie care iese din acest tipar este SNC Lavalin România, ocupanta poziţiei a noua în topul proiectanţilor, cu venituri din activităţi de profil de circa 5,8 mil. euro anul trecut. SNC Lavalin, subsidiara locală a grupului canadian cu acelaşi nume, a lucrat, printre altele, pentru clădirile de birouri ale proiectului AFI Business Center din Bucureşti. În condiţiile în care 2012 a fost un an destul de dificil pentru piaţa construcţiilor, în care până şi proiectele de infrastructură ale statului au cunoscut o stagnare, 2012 s-a dovedit a fi un an de cotitură şi pentru proiec­tanţi. "A fost un an destul de dificil, pe de o parte din cauza numărului redus de proiecte majore de pe piaţa in­frastruc­turii de transport, iar pe de altă parte din cauza arieratelor. Problema este valabilă atât pentru clienţii publici, cât şi pentru cei privaţi. În prezent, restanţele s-au dublat faţă de anul 2011, atât ca valoare, cât şi ca perioadă de timp în care s-a făcut încasarea", spune Mihaela Drăghici de la Search Cor­poration.