Creditarea a îngheţat în octombrie după ce companiile şi-au redus brusc cererea

Bancherii nu au reuşit să vândă în octombrie împrumuturi nici în moneda naţională, nici în euro cât să acopere rambursările clienţilor corporate. Finanţările acordate persoanelor fizice au stagnat.

Soldul creditelor acordate de bănci populaţiei şi companiilor ajungea la sfârşitul lunii trecute la 230 mld. lei (50,7 mld. euro), fiind în scădere cu echivalentul a 600 milioane de lei faţă de luna septembrie pentru că inclusiv vânzările de finanţări în lei au îngheţat după mai multe luni de creştere, potrivit datelor BNR.

Creditul în lei a scăzut cu 0,3% în luna octombrie, iar soldul a ajuns la 84,5 miliarde de lei. Faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut se înregistrează o creştere cu 4,7% a soldului creditelor în lei, sub rata inflaţiei. Totodată, creditul în valută a continuat să scadă şi a ajuns la echivalentul a 32 mld. euro.

"Creditarea va înregistra o dinamică lunară real negativă în ultimele două luni ale anului, pe fondul incertitudinii politicii fiscale după alegerile parlamentare. Mă aştept la stagnarea creditării şi în prima parte a anului viitor datorită mai multor factori care acţionează coroborat: creşterea economică modică, dobânzile ridicate şi creşterea restrictivităţii normelor de creditare impuse de BNR", apreciază Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

Scăderea de luna trecută a creditării se datorează exclusiv reducerii finanţărilor acordate companiilor. Creditul în lei acordat companiilor a scăzut cu 0,5% în luna octombrie şi a ajuns la 50 miliarde de lei, în timp ce finanţările în valută au înregistrat un declin cu 0,7%, până la echivalentul a 16,2 miliarde de euro. Hăncilă crede că firmele îşi amână investiţiile pe fondul incertitudinilor generate de alegerile parlamentare de luna viitoare şi că în acest context şi-au redus şi cererea de credite.

Trebuie menţionat totuşi că faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut creditul în lei acordat companiilor a crescut cu aproape 11%, dublu faţă de rata inflaţiei. Tot mai mulţi clienţi s-au reorientat în ultimul an către creditele în lei datorită scăderii dobânzilor şi în contextul volatilităţii cursului de schimb.

"Consider că în perioada următoare va avea loc o trecere treptată a creditării de pe componenta de euro pe cea de lei, cu efecte benefice asupra stabilităţii financiare prin eliminarea riscului valutar. Ieşirea inflaţiei din ţinta BNR poate complica acest proces de reorientare a creditării spre lei, dar cu toate acestea nu ne aşteptăm la creşteri semnificative ale dobânzilor interbancare", afirmă Eugen Sinca, analist în cadrul BCR.

Creşterea finanţărilor în lei este încă timidă chiar dacă banca centrală a înăsprit anul acesta vânzarea creditelor în valută către populaţie, cu scopul declarat de a încuraja împrumuturile în lei. Conform noilor norme ale BNR, clienţii care vor un credit ipotecar în euro trebuie să strângă mai întâi un sfert din suma necesară achiziţiei, în timp ce un împrumut de consum în valută poate fi acordat numai cu garanţii de 133% din valoarea finanţării.

La nivelul întregii pieţe, creditul în monedă locală a crescut cu echivalentul a 4 miliarde de lei în ultima jumătate de an, în timp ce volumul finanţărilor în valută s-a redus cu circa 700 milioane de euro.

Această schimbare de direcţie vine după ce creditul în valută menţinuse în criză pe linia de plutire portofoliile multor bănci, clienţii preferând varianta unui împrumut în valută datorită dobânzilor semnificativ mai mici decât la lei.

Pe retail, cererea pentru credite în valută a fost susţinută în această perioadă de finanţările acordate cu garanţia statului prin programul "Prima casă".

Diferenţialul de dobândă între creditele ipotecare în valută şi cele în lei este de circa trei puncte procentuale, ceea ce pe o perioadă de 30 de ani (cât durează un contract) se traduce în economii de mii de euro pentru clientul care alege varianta împrumutului în valută chiar şi în cazul unor fluctuaţii semnificative ale cursului de schimb.

Creditul acordat statului a scăzut în octombrie cu 0,8% şi a ajuns la 77,8 mld. lei, în timp ce faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut se înregistrează o creştere cu 23%.

Totodată, depozitele atrase de bănci de la populaţie şi companii au stagnat la circa 195 miliarde de lei luna trecută, acoperind în proporţie de 95% soldul creditelor acordate. Volumul depozitelor a avansat rapid în criză, dar în ultimele luni ritmul de creştere s-a temperat pe fondul reducerii dobânzilor şi al revenirii apetitului pentru consum.