Întrebarea de cinci miliarde de euro: cât sunt investitorii dispuşi să plătească astăzi pentru 0,4% din Petrom?

Brokerii de la Raiffeisen şi Wood au înroşit ieri telefoanele in­ves­titorilor de la Londra şi din alte centre financiare europene ca să atragă cum­pă­rători pentru un pachet de 230 de milioane de acţiuni OMV Petrom (SNP), reprezentând 0,4% din capitalul celei mai mari companii din România.

Ceea ce pe bursa de la Viena sau de la Varşovia ar fi o tranzacţie destul de simplă, care s-ar realiza direct în piaţă într-o singură şedinţă de tranzacţionare, la Bu­cureşti devine un proces complicat, care necesită book-building şi contactarea tuturor investitorilor cu por­tofolii ceva mai mari care au mai cumpărat până acum ceva pe bursa românească. Asta deoarece bursa de la Bu­cureşti nu are lichiditate şi nici nu este suficient de populară în rândul investitorilor încât să absoarbă peste noapte un pachet de acţiuni Petrom în valoare de 20 mil. euro.

Dacă va fi finalizat, plasamentul de la Petrom ar fi al doilea ca valoare de pe bursă din acest an, după oferta publică de vânzare a 15% din acţiunile Transelectrica, din martie, prin care statul a strâns 37 mil. euro.

Cel mai probabil, vânzătorul va trebui să accepte un discount de circa 5% faţă de preţul de pe bursă de luni, de 0,4 lei/acţiune, pentru a finaliza tranzacţia, nu pentru că Petrom ar fi supraevaluată în prezent, ci din cauză că investitorii taxează lipsa de lichiditate de pe bursă. Potrivit unor surse din piaţă, tranzacţia s-ar putea închide la un preţ cuprins între 0,37 şi 0,39 lei/acţiune, asta cu condiţia ca şi vânzătorul să fie de acord cu discountul. Există şi varianta ca vânzătorul să nu accepte preţul propus de investitori şi tranzacţia să nu se facă, dar în piaţă sentimentul era ieri că deal-ul se va face. Tranzacţiile ar urma să se deruleze miercuri prin sistemul bursei, pe segmentul "deals".

Principala problemă pe care şi-o pun eventualii cumpărători este dacă vor avea cui vinde în momentul în care vor dori să iasă din poziţie. Acesta este şi motivul pentru care vânzătorul a ales varianta plasamentului privat, deoarece i-ar fi fost aproape imposibil să vândă direct pe bursă. Ieri s-au tranzacţionat acţiuni Petrom în valoare de 2 mil. lei (440.000 de euro), iar de la începutul anului tranzacţiile totale au fost de 84 mil. euro, adică o medie de 8 mil. euro pe lună.

Mihai Căruntu, analist la BCR, declara săptămâna trecută la ZF Live că acţiunile Petrom sunt subevaluate faţă de titlurile acţionarului majoritar OMV, care sunt tran­zacţionate la Viena, din cauza lichidităţii reduse care-i descurajează pe marii investitori financiari. Asta deşi Petrom a avut în ultimele patru trimestre un profit net de circa 880 mil. euro.

În prezent, compania este evaluată pe bursă la aproape 5 miliarde de euro, adică de 5,7 ori profitul net, în condiţiile în care com­panii mult mai mari, precum Exxon, se tran­zac­ţio­nează la o valoare de 9,3 ori profitul net. În plus, Petrom a anun­ţat în acest an o descoperire istorică de gaze na­turale în Marea Neagră şi ar putea beneficia încă de anul viitor de liberalizarea preţului la gazele naturale din producţia internă, ceea ce înseamnă, teore­tic, profituri şi mai mari în următorii ani.

Până ieri nu se ştia încă exact cine a scos la vân­zare acest pachet. Au fost speculaţii că ar putea fi vorba despre Fondul Proprietatea sau chiar de Minis­terul Economiei, dar principalii "suspecţi" sunt BERD şi americanii de la Artio.

Artio este "suspectul de serviciu" după ce şi-a lichi­dat în acest an cea mai mare parte a portofo­liu­lui de pe bursă, fondurile administratorului ame­rican reducându-şi dramatic activele. La fi­na­lul lunii iulie, Artio mai deţinea circa 0,8% din Pe­trom, potrivit raportărilor oficiale, dar între timp a mai vândut. În medie, Artio reuşeşte să vândă cam 50 mil. acţiuni pe trimestru (de la o ra­por­tare la alta), astfel că ar putea fi dispus să în­cerce o metodă mai rapidă, cum este un pla­sa­ment privat, pentru a scăpa mai repede de acţiuni.

Mai mulţi jucători din piaţă înclinau însă către BERD ca vânzător, deoarece varianta de vânzare aleasă seamănă mai mult cu modul de lucru al instituţiei financiare. În februarie 2011, BERD a vândut printr-o procedură similară un pachet de 5% din BRD cu peste 100 mil. euro. BERD deţine 2,03% din acţiunile Petrom, după ce a convertit în 2002 un împrumut de 73 mil. dolari pe care-l acordase companiei.

La cumpărare s-ar putea afla din nou Franklin Templeton, spun mai multe voci din piaţă, având în vedere că ad­mi­nistratorul Fondului Proprietatea a cumpărat în ultimele luni pachete mari de acţiuni Petrom de pe bursă. De la finalul lunii iunie, când Tem­ple­ton raportase pe Bloomberg că deţine 158 de milioane de acţiuni Petrom (0,28% din companie), fondurile grupului au mai luat circa 180 de milioane de acţiuni, investind în jur de 67 mil. lei (aproape 15 mil. euro), potrivit raportărilor de pe bursă.

Printre cei mai mari cumpărători de acţiuni Petrom în acest an se mai numără SIF Oltenia, care a achiziţionat 73 de milioane de acţiuni în primele nouă luni şi şi-a majorat participaţia la 1,09%, şi SIF Moldova, cu 27 de milioane de acţiuni cumpărate.