Prin canadianul Mark Carney, tentaculele băncii americane Goldman Sachs prind Banca Angliei. El este însă omul care a protejat economia canadiană de criza financiară

Autor: Radu Bostan 28.11.2012

Mark Carney, şeful băncii centrale a Canadei şi viitorul guvernator al Băncii Angliei, este cunoscut pe scena mondială ca un reglementator ferm care i-a obligat pe unii dintre cei mai puternici directori financiari să-şi facă băncile mai puţin riscante, chiar cu costul unor profituri mai mici.

Pe de altă parte, cu alegerea lui Carney la conducerea băncii centrale britanice, Goldman Sachs, una dintre cele mai influente, dar şi blamate din lume, îşi poate adăuga încă un star pe lista foştilor directori care au ajuns la şefia celor mai importante instituţii financiare din lume, scrie Le Monde. Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene, a fost vicepreşedinte şi director executiv la celebra bancă americană. Carney a petrecut 13 ani ca director de top în subsidiarele Goldman din Londra, Tokio, New York şi Toronto. El a fost implicat chiar în scandalul crizei financiare din Rusia din 1998. Goldman a fost acuzată că, în timp ce consilia guvernul de la Moscova, paria contra posibilităţii ca Rusia să-şi ramburseze datoriile.

Dar ce îl recomandă pe Carney pentru şefia Băncii Angliei sunt măsurile luate sub conducerea lui de banca centrală a Canadei, care au ajutat economia, una dintre cele mai mari din lume, să reziste crizei financiare şi să evite recesiunea. Exemplul Canadei a influenţat politicile Marii Britanii.

La conducerea Consiliului de Stabilitate Financiară (FSB), creat de guvernele primelor 20 de economii mondiale (G20) pentru a pre­veni o reeditare a crizei financiare mon­diale, Carney a fost unul dintre principalii actori în campania de a introduce reguli noi asupra băncilor.

Experienţa îi va fi utilă în postul pe care-l va prelua anul viitor, când Banca Angliei va asuma şi responsabilitatea reglementării întreg sistemului financiar, pe lângă politica mone­tară, notează Thomson Reuters.

Bancherii britanici nu au uitat ciocnirea lui Carney de anul trecut cu Jamie Dimon, directorul băncii JPMorgan Chase, care a descris ca "ridicolă ideea ca băncile să rezerve mai mult capital pentru a se proteja de şocuri ulterioare. Potrivit participanţilor la discuţia respectivă, Carney i-a replicat lui Dimon că regula reprezintă un răspuns corespunzător la criza financiară, după care a părăsit sala vizibil enervat.

În ultimul an, Carney nu a deviat de la poziţia sa cu privire la importanţa setului de reguli Basel III care prevede cerinţe de capital mai ridicate pentru bănci.

"A spus clar că este nevoie de schimbare pentru a se asigura că nu vor fi plătite aceleaşi costuri ca în timpul crizei creditelor ipotecare subprime. Acesta este mesajul pe care-l va livra la Londra", a spus Derek Burleton, economist la TD Bank Financial Group.