Planul Comisiei Europene de salvare a euro: O dezvoltare europeană în două viteze condusă de o zonă euro mai independentă şi mai puternică

Autor: Bogdan Cojocaru 30.11.2012

Zona euro va deveni treptat un fel de entitate statală federală, cu o singură trezorerie, buget unic şi dreptul de a impune taxe şi de a emite în comun obligaţiuni. Acesta este viitorul zonei euro în cel mai nou plan al Comisiei Europene, care vede într-o Europă mai federală singura cale de a tăia rădăcinile crizei datoriilor suverane prin care trece uniunea monetară.

Dar ca şi planurile anterioare de reformare a zonei euro, acesta se va lovi de opoziţia unor ţări puternice precum Germania, şi ce e mai rău, consfinţeşte o integrare în două viteze a UE, în care economiile bogate se vor distanţa şi mai mult de cele mai slabe, spun criticii.

De asemenea, planul presupune modificarea tratatului de constituire a zonei euro, ceea ce va fi greu de obţinut deoarece liderii din zona euro par să fi pierdut noţiunea urgenţei şi au "aţipit la volan" după calmarea pieţelor, scrie AP.

Propunerile prezentate de preşedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barrsoso prevăd un proces de transformare în trei etape şi, spre deosebire de alte planuri pe aceeaşi temă, un calendar.

"Avem nevoie de o Uniune Monetară şi Economică adevărată şi mai adâncă pentru a depăşi criza de încredere care afectează economiile şi mijloacele de trai", a spus oficialul.

Primul pas, un buget embrionar pentru zona euro

În prima fază, în următoarele 6-18 luni ar fi creat un fond special bazat pe bugetul UE - "un instrument de competitivitate şi convergenţă" - şi finanţat prin resurse proprii precum o taxă la nivelul UE dedicat statelor din zona euro care vor să-şi reformeze economiile.

Ţările cu un deficit bugetar care încalcă regulile UE vor fi obligale să folosească acest instrument, potrivit EUobserver. Co misia prevede, de asemenea, o integrare mai strânsă în privinţa taxelor şi a pieţei muncii în zona euro. Planul prevede, în plus, intro du cerea unei proceduri comune pentru amor tizarea falimentelor bancare - un corolar al proiectului unui supraveghetor unic bancar, notează The Wall Street Journal.

Al doilea pas, punerea bazelor euroobligaţiunilor

Apoi, Comisia vrea ca în 18 luni-5 ani, pe baza instrumentului de convergenţă să fie îmbunătăţită "capacitatea fiscală" a zonei euro, autonomă şi finanţată doar din surse proprii. Din această etapă ar trebui să fie posibilă colectivizarea parţială a datoriilor suverane prin intermediul "eurobon durilor", datorii pe termen scurt garantate de zona euro pe care le pot folosi individual statele uniunii monetare.

Pentru aceste măsuri va fi nevoie cu siguranţă de modificarea tratatului UE, un proces complex care va necesita aprobare din partea statelor comunitare. Zona euro ar putea crea, de asemenea, un "fond de răs cum părare" care să preia partea din datorii ce depăşeşte 60% din PIB de la statele membre. Un astfel de fond va fi garantat colectiv de ţările din zona euro. Acesta va avea capacitatea de a se finanţa singur pentru a acoperi datoriile care i-au fost transferate.

Ţările care participă la program vor fi însă obligate să adopte reforme economice pentru a-şi ţine datoriile sub 60% din PIB şi pentru a-şi îmbunătăţi competitivitatea. Pe termen mediu, Bruxellesul va căpăta treptat puterea de a respinge propunerile bugetare ale statelor din zona euro sau de a face amendamente la aceastea. De ase menea, statele s-ar angaja la plăţi automate pentru a-şi reduce datoriile deţinute de fond.

Al treilea pas, un buget separat pentru zona euro

Ultima etapă constă în crearea după cinci ani a unui adevărat buget comun pentru sprijinirea bugetelor naţionale ale membrilor zonei euro loviţi de şocuri economice. În final, o "trezorerie" a CE va monitoriza şi administra bugetul zonei euro. Totodată, în această fază ar urma să fie implementat un plan de garantare în comun a depozitelor constituite la bănci, ceea ce ar întregi proiectul uniunii bancare.

"Destinaţia finală este o uniune politică cu un buget central şi puterea de a impune decizii economice şi bugetare membrilor săi", se arată în planul lui Barrsoso, al cărui mesaj principal este, potrivit preşedintelui CE, că pentru supravieţuirea zonei euro este nevoie atât de disciplină, cât şi de solida ritate.

Ce aduce nou

Planul lui Barroso se aseamănă cu proiectul de integrare prezentat liderilor europeni de preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy luna trecută, scrie BBC. Dar "instrumentul de competitivitate şi convergenţă" în cadrul bugetului UE prezentat de Barroso este o noutate. Acest mecanism va separa bugetul zonei euro de cel pe şapte ani al UE, adoptat adesea după multe compromisuri şi con flicte. O noutate este, de asemenea, faptul că proiectul este însoţit şi de un calendar.

Riscurile pentru planul lui Barroso sunt mari, aşa cum sunt şi cele pentru proiectul lui Rompuy. Cancelarul german Angela Merkel, cel mai puternic politician din UE, se opune eurobondurilor deoarece emiterea acestora al încălca regulile Tratatului de la Maastricht, prin care s-a lansat euro. De asemenea, Germania, Austria, Olanda şi alte ţări din zona euro vor să evite transferarea de fonduri pentru a-şi ajuta partenerii mai slabi. În plus, state precum Franţa sunt reticente să predea mai multă austeritate Bruxellesului.

Totodată, propunerile preşedintelui CE ating problema tabu a unei Europe care se dezvoltă în două viteze. Pentru Barroso, fără această diferenţiere nu va fi posibilă crearea unei zone euro mai puternice şi mai stabile.

Sacrificarea restului UE?

Totodată, criticii spun că dezvoltarea în două viteze a Europei pune în pericol proiectele generale ale UE, precum piaţa unică pentru produse şi servicii.

Dar executivul european asigură că temerile sunt nefondate. "Zona euro trebuie să se poată integra mai rapid decât UE, dar cu păstrarea integrităţii politicilor destinate Uniunii ca ansamblu, în special pntru cele referitoare la piaţa unică", menţionează planul CE.

Însă proiectul lui Barroso împacă insistenţele Germaniei pentru un control centralizat al bugetelor şi pe cele ale Franţei pentru mai multă solidaritate.

Planurile pentru o uniune economică şi monetară mai profundă vor fi discutate le şefii de state şi de guverne din UE la summitul din 13-14 decembrie.

Europa are nevoie de creştere

Separat, CE a cerut statele UE să diminueze cheltuielile în aşa fel încât să nu fie lovită creşterea economică, potrivit The Wall Street Journal. Executivul european a avertizat împotriva majorării taxelor, atenţionând că eforturile de a creşte veniturile guvernului ar trebui să se axeze mai mult pe creşterea bazei de impozitare decât pe majorarea taxelor sau crearea unora noi. CE a adăugat Olanda pe lista ţărilor cu probleme din cauza gradului mare de îndatorare a gospodăriilor şi scăderea preţurilor locuinţelor.