Economia acum 100 de ani: exporta mai mult decât importa şi nu cunoştea fenomenul inflaţiei

Producţia de petrol

• 1,8 milioane de tone de petrol în 1913

Producţia de petrol era în 1913 de 1.848.000 tone, însă în această perioadă aceste zăcăminte de petrol şi gaze nu erau insuficiente şi se făceau importuri din Transilvania. În acea perioadă industria era în plină ascensiune, dispunând de aproximativ 1,5 miliarde de lei capital şi de 200.000 de angajaţi, 80% dintre acestea revenind industriei prelucrătoare şi celei extractive.

În acea perioadă erau 73.149 de unităţi industriale fără lucrători salariaţi, aproximativ 32.000 de unităţi cu între unul şi cinci salariaţi, 472 de unităţi cu 10-20 de lucrători şi doar 379 de unităţi care aveau peste 20 de salariaţi.

Sursa: Istoria Economiei, Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003

Transport

• 45.000 de kilometri de drumuri în 1916

În 1916 lungimea totală a drumurilor publice, adică drumuri "şoseluite, în lucru sau naturale" era de 45.604 km, dintre care 5.111 km de drumuri naţionale, 4.936 km drumuri judeţene şi 16.193 km drumuri comunale, arată datele din "Istoria Economiei", de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan.

Pe de altă parte, reţeaua feroviară era formată din 3.549 de kilometri în 1914, ce reprezenta o investiţie de 1,1 miliarde de lei, cea mai mare din România la vremea respectivă. Căile Ferate Române erau cea mai mare companie a ţării. După Marea Unire, România ajunge la 11.000 de kilometri de cale ferată. Tarifele la căile ferate au fost în general în scădere, iar în condiţiile intensificării transporturilor, Regia CFR a adus permanent venituri statului.

În preajma Primului Război Mondial, România contractase un mare împrumut de 400 de milioane de de lei aur pentru dezvoltarea căile ferate.

În 1914, CFR asigura transportul a aproximativ 11,6 milioane de călători şi a 10,9 milioane de tone de mărfuri, adică 4/5 din întregul transport intern de mărfuri.

Sursa: Istoria Economiei, Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003

Salarii şi preţuri la alimente

• 60 de lei câştiga un muncitor industrial

În 1911 salariile medii lunare ale celor 129.826 de muncitori industriali sunt de 60,8 lei (cei mai bine plătiţi fiind cei 7.496 de muncitori de la extracţii petrolifere cu o medie de 77,3 lei).

Preţurile alimentelor manifestă o tendinţă de creştere: în perioada 1902-1914 preţul pâinii a crescut cu 50% (de la 0,20 de lei la 0,30 de lei pe kilogram), al cărnii de vacă cu 66% (de la 0,72 la

1,20 de lei), al cartofilor cu 58%.

Sursa: Istoria Economiei, Corneliu Olaru, ediţie revizuită 2011

Populaţia

• 7,2 milioane de locuitori în urmă cu 100 de ani

Populaţia României în 1912 era de 7,2 milioane de locuitori, iar peste 90% din populaţie trăia în mediul rural, potrivit datelor din "Procesul de integrare a României în economia europeană", scrisă de Maria Mureşan.

Telecomunicaţii

• 18.000 de posturi telefonice în 1913

În anul 1894 existau 177 posturi telefonice, iar în 1913 numărul acestora ajunsese la aproximativ 18.000, cea mai mare parte dintre acestea aparţinând instituţiilor statului şi mediului de afaceri

şi numai o mică parte populaţiei, potrivit datelor din "Istoria Economiei", semnată de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan, carte apărută în 2003 la editura Economică.

Exporturi versus importuri

• România, pe excedent în schimburi comerciale în 1912

Ţara noastră exporta masiv produse agricole şi lemnoase, importând produse mediteraneene în urmă cu aproape 100 de ani. România exporta 98 de lei pe cap de locuitor şi importa 80 de lei pe cap de locuitor în 1912, potrivit site-ului www.ince.ro. Altfel spus, valoarea totală a schimburilor externe se ridica la circa 1,28 miliarde de lei.

Produsele solului reprezentau la export 76,1% din total, iar ale subsolului 20,3%. România a importat în acelaşi an 32% din produsele solului şi 28% din produsele subsolului, potrivit datelor din Istoria Economiei, de Mihail Opriţescu, editura ASE

Împrumuturi externe

• 62% din împrumuturi proveneau din Germania

În primii ani de existenţă, România modernă nu a obţinut niciun credit de investiţie. Până în 1914 se disting două etape în ceea ce priveşte condiţiile de obţinere a împrumuturilor. Până la obţinerea independenţei, România a primit greu împrumuturile de care avea nevoie, cu dobânzi mari şi la un curs dezavantajos, trebuind să ofere garanţii materiale şi financiare.

În perioada 1900-1914 România a contractat şase împrumuturi, în sumă totală de circa 1,1 miliarde de lei. Circa 89% din împrumuturile ţării proveneau din surse externe: 62,2% din Germania, 33,3% din Franţa, 4,5% din Belgia, Olanda şi Elveţia. La începutul secolului al XX-lea datorită unei producţii agricole deosebite şi prin creşterea exportului produselor agricole şi a unor produse lemnoase şi petroliere, România a reuşit să achite o importantă parte din datoria externă.

Sursa: Cartea Istoria Economiei, de Mihail Opriţescu, editura ASE

Bănci

• 215 bănci în 1915

Primele bănci cu capital străin au apărut în 1897, iar în 1915 numărul total al băncilor a ajuns la 215, care totalizau un capital de 228 milioane de lei. Cele mai importante şapte bănci de după 1915 erau Banca Românească, Banca Marmorosch Blank, Banca Generală a Băncii Româneşti, Banca Comercială România, Banca Chrissoveloni, Banca de Credit Român şi Banca Comerţului din Craiova, potrivit datelor din "Istoria Economiei", de Maria Mureşan şi Dumitru Mureşan.

Inflaţia

• Nu cunoştea fenomenul inflaţiei

Până la Primul Război Mondial România nu a cunoscut fenomenul inflaţiei. La menţinerea solidităţii leului au contribuit la acea vreme stabilitatea politică, balanţa comercială activă şi permanenta expansiune economică.

Surse: Maria Mureşan, Procesul de integrare a României în economia europeană

Mediul de afaceri

• 1.149 de întreprinderi industriale

În 1915 erau 1.149 de întreprinderi industriale, numărul acestora crescând cu aproximativ 900 în decursul a 20 de ani. Cele 236 de întreprinderi din 1886 aveau 14.870 de angajaţi şi o producţie de aproximativ 85 de milioane de lei. În 1915, aproximativ 837 de întreprinderi aveau 60.937 de angajaţi şi realizau o producţie de 585 milioane de lei.

Sursa: "Istoria Economiei" de Maria Mureşan, Dumitru Mureşan, editura Economică, 2003

România astăzi

Producţia de petrol

• 4 milioane de tone de petrol în prezent

În 2012 producţia de petrol nu depăşeşte mai mult de 4 milioane de tone, iar pe piaţă cei mai mari jucători sunt Petrom, Rompetrol şi Romgaz cu profituri care depăşesc în total 1 miliard de euro. Cu toate aceastea, producţia internă nu acoperă necesarul de petrol şi gaze naturale la fel ca acum 100 de ani, de aceea an de an România este nevoită să importe peste 60% din petrolul necesar şi peste 30% din necesarul de gaze naturale. Cât de dependenţi a ajuns populaţia de petrol şi de tot ce se întâmplă pe această piaţă se poate vedea în profiturile companiilor, dar şi în creşterea preţurilor la anumite produse.

Salarii şi preţuri la alimente

• Salariul mediu net, 373 de euro

În decembrie 2011 salariul mediu net pe economie a fost de 1.604 lei (373 euro), potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Salariul mediu net pe economie a crescut cu 21% în aprilie 2012 faţă de aceeaşi perioadă a anului 2008 şi cu 3,6% faţă de aprilie 2011.

În prezent, preţul la kilogramul de pâine este de 4 lei, preţul kilogramului de grâu este de 1,1 lei, preţul unui kilogram de carne de vacă ajunge la 15-20 de lei.

Transport

• Prezent: 83.700 de kilometri de drumuri publice şi 11.000 de kilometri de cale ferată

La finalul anului trecut, România avea 83.700 de kilometri de drumuri publice, din care 16.700 de drumuri naţionale şi 35.400 de kilometri de drumuri judeţene.

În 2011 erau 26.791 km de drumuri modernizate, aproximativ 21.949 de drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare şi 34.963 km de drumuri din piatră şi pământ.

Deşi calea ferată a ajuns la un nivel de degradare dramatic (un tren parcurge în aproape 6 ore distanţa de 330 km), statul continuă să aloce mai puţini bani pentru infrastructura feroviară decât pentru cea rutieră.

Anul acesta din bugetul de 3,4 miliarde de euro al Ministerului Transporturilor, 990 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru calea ferată, faţă de 1,8 miliarde de euro pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). În total, reţeaua de cale ferată are în jur de 11.000 de kilometri de cale ferată.

Populaţia

• 19 milioane de locuitori anul trecut

Populaţia din România în 2011 a fost de 19 milioane de locuitori, în scădere cu 2 milioane de locuitori din cauza migraţiei populaţiei către ţări cu o dezvoltare economică mai mare şi cu locuri de muncă atractive, dar şi a scăderii natalităţii, unul dintre motive fiind scăderea veniturilor populaţiei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică.

Telecomunicaţii

• 4,4 milioane de abonaţi la serviciile de telefonie fixă

În 2011 erau 49 de furnizori de servicii de telefonie fixă. Numărul abonaţilor la serviciile de telefonie fixă a ajuns la 4,4 milioane în timp ce numărul utilizatorilor activi ai reţelelor mobile a fost la finalul anului 2011 la 23 de milioane, potrivit ANCOM. Cele mai mari companii de pe piaţă sunt Vodafone, Orange, Cosmote, Romtelecom şi RCS & RDS

Exporturi versus importuri

• Deficit de 9,7 miliarde de euro

Exporturile vor ajunge la 45 de miliarde de euro în acest an, potrivit estimărilor din piaţă. Anul trecut exporturile au totalizat 45,01 miliarde euro, în creştere cu 20,5%, iar importurile au urcat cu 16,7% şi au ajuns la 54,73 miliarde euro, rezultând astfel un deficit de 9,72 miliarde euro, apropiat de cel din 2010.

Deficitul comercial al României după primele şapte luni a crescut la 5,3 miliarde euro, depăşind nivelul exprimat în euro consemnat în iulie 2011, în ciuda deprecierii semnificative a monedei naţionale în această perioadă. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, exporturile FOB realizate în primele şapte luni au fost de 114,92 miliarde lei (26,09 miliarde euro), iar importurile CIF au fost de 138,45 miliarde lei (31,41 miliarde euro).

Împrumuturi externe

• Prezent: România a luat un credit de încă 15% din PIB

România a luat de la finanţatori externi un împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI în martie 2009, fiind cel mai mare împrumut din istoria României şi probabil cel mai mare împrumut din istoria lumii raportat la datoria existentă deja. Statul român avea o datorie de doar 20% din PIB în decembrie 2008, dar a luat un credit de încă 15% din PIB, deci aproape că şi-a dublat datoria publică.

Bănci

• 41 de bănci active

În 2012 sunt 41 de bănci active pe piaţa românească care au un capital total de 18 miliarde de lei, iar cele mai importante sunt BCR, BRD, Banca Transilvania, Raiffeisen Bank, Alpha Bank şi CEC. Ultima bancă înfiinţată în România a fost Banca Feroviară Română care a luat naştere în anul 2009. Băncile vin acum după o perioadă în care acordau foarte uşor credite, iar odată cu criza au fost nevoite să-şi restructureze activitatea, dar şi să nu mai acorde atât de uşor credite.

Sursă: BNR

Inflaţia

• Inflaţie de 4,96% anul acesta

În octombrie 2012, inflaţia a ajuns la 4,96%, fiind depăşită ţinta de 3% (± 1 punct procentual) pentru anul acesta, în principal datorită instabilităţii politice şi secetei care a crescut preţurile la alimente. Nici pentru 2013 estimările nu aduc îmbunătăţiri, chiar dacă ţinta de inflaţie a BNR este de 2,5% (± un punct procentual), analiştii spunând că cel mai probabil această ţintă va fi ratată.

Sursă: BNR

Mediul de afaceri

• 950.000 de comercianţi activi

În 2011 erau peste 950.000 de comercianţi activi, dintre care 298.000 persoane fizice autorizate şi 653.000 persoane juridice.

Sursa: studiu ERA