Topul celor mai bogate colegii electorale: Colegiul 2 Senat şi Colegiul 3 de la Cameră din Bucureşti găzduiesc afaceri de 30 mld. euro

Cel mai "bogat" colegiu uninominal din România este Colegiul 2 Senat din Bucureşti aflat în sectorul 1 pentru care se bat opt candidaţi, şanse reale având însă fostul premier Călin Popescu-Tăriceanu (USL) şi Augustin Minel Ofiţeru (USL).

În fruntea listei celor mai bogate colegii de deputaţi se află Colegiul 3, situat tot în sectorul 1, unde sunt concentrate 19 din cele 100 cele mai mari companii după cifra de afaceri în 2011. Aici se bat mai mulţi candidaţi, "meciul" fiind însă între fostul ministru al transporturilor Ludovic Orban (USL) şi consultantul fiscal Gabriel Biriş. În total, cele 19 mari companii din Colegiul 3 au avut o cifră de afaceri de 15 mld. euro în 2011.

Prezenţa unor companii într-un colegiu sau altul semnifică forţa economică a colegiului respectiv şi are legătură directă cu prosperitatea cetăţenilor, deci şi cu agenda electorală a candidaţilor.

În fiecare an, parlamentarii se calcă în picioare să depună mii de amendamente la legea bugetului prin care cer bani pentru colegiile uninominale în care au fost aleşi. La birourile teritoriale ale parlamentarilor cetăţenii vin cu petiţii pe care alesul promite să le rezolve. Iar petiţiile diferă în funcţie de nevoi, iar nevoile sunt diferite în funcţie de profilul zonei şi de bogăţia ei. Cum şi-au ţintit candidaţii mesajele?

Gabriel Biriş, candidat în cel mai bogat colegiu, spune că mesajele sale au fost generale pentru că, fiind specialist pe fiscalitate, a vizat chiar aceste aspecte: combaterea evaziunii fiscale, piaţa muncii, reforma fiscală.

"Mesajele au fost generale nu adresate companiilor pentru că votul fiind în colegii, oamenii votează în altă parte decât acolo unde are firma sediul, iar noi ne-am adresat oamenilor care locuiesc în colegiu."

Acelaşi lucru îl spune şi principalul său competitor în Colegiul 3, deputatul Ludovic Orban: "Fac campanie din casă în casă. Nu am neapărat un mesaj general, dar companiile nu sunt votanţi în colegiul meu, au doar sediul acolo. Însă relaţia mea cu mediul de afaceri a fost mereu apropiată".

În mod vizibil, cel puţin pentru Bucureşti, sediile marilor companii sunt concentrate în zonele bogate, iar prezenţa lor contribuie semnificativ la sporirea bogăţiei acelei zone.

Pe de altă parte, această relaţie politică-afaceri se poate şi perverti: chiar în campania electorală doi deputaţi şi candidaţi totodată, Alin Trăşculescu de la Vrancea (care a demisionat între timp şi a fost arestat) şi Ioan Stan (DNA a cerut în cuviin­ţarea să-l aresteze), sunt acuzaţi de corupţie în afaceri care au implicat şi oameni din business.

Harta corupţiei parlamentare

Harta celor mai "bogate" colegii din România, determinate în funcţie de sediul companiilor cu cea mai mare cifră de afaceri, nu poate face abstracţie de legăturile puternice care se creează în timp, în general, între deputaţii sau senatorii dintr-un anumit colegiu şi companiile din zona respectivă.
Campania electorală din 2012 a scos pentru prima dată la iveală cazuri flagrante de corupţie, în care candidaţi în alegeri, actuali deputaţi, îşi negociază influenţa, conform acuzaţiilor procurorilor, cu firme care să capete comenzi de la stat.

Vrancea: Trăşculescu, cercetat pentru mită de milioane de lei pentru contracte de drumuri

Astfel, Alin Trăşculescu, deputat PD-L de Vrancea, este acum arestat pentru 29 de zile, fiind cercetat de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată şi instigare la spălare a banilor, cunoscând că aceştia provin din trafic de influenţă.

Potrivit documentului trimis de anchetatori la Parlament, în perioada noiembrie 2010 - noiembrie 2012, Alin Silviu Trăşculescu, în calitate de deputat şi preşedinte al Organizaţiei Judeţene a PDL Vrancea, ar fi pretins de la martorul (denunţător) Mircea Alexandru Vintilescu, cu complicitatea lui Marian Valeriu Calotă, iniţial suma de 50.000 de euro, care ulterior ar fi fost majorată la 150.000 de euro, din care ar fi primit, cu ajutorul lui Calotă, suma totală de 364.000 de lei, în patru tranşe - de 30.000 de lei, 124.000 de lei, 10.0000 de lei şi 200.000 de lei.

Ulterior, Trăşculescu ar fi pretins încă 1,1 milioane de lei, bani pe care ar fi impus să îi primească în două tranşe, de 50.000 de lei şi, respectiv, 1.050.000 de lei.

"Pentru obţinerea acestor foloase, Trăşculescu Alin Silviu ar fi lăsat să se creadă că ar avea influenţă asupra reprezentanţilor autorităţilor locale din judeţul Vrancea pentru a-i determina să solicite realizarea unor obiective de investiţii din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii şi asupra funcţionarilor din cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului, cu atribuţii de verificare, avizare şi aprobare în derularea procedurii specifice aceluiaşi program, precum şi asupra reprezentanţilor SC Vega 93 SRL, pentru a-i determina să deruleze o relaţie contractuală cu SC Aquaform SRL, administrată de martorul denunţător Vintilescu Mircea Alexandru", scriu anchetatorii în documentul citat.

Dâmboviţa: deputatul Ion Stan cerea câte două milioane de lei pentru benzină pentru campania electorală de la un om de afaceri

Conform procurorilor, Deputatul PSD Ion Stan îi cerea denunţătorului său, omul de afaceri Nicuşor Dima, "câte două milioane, de benzină", pentru cele 600 de maşini pe care intenţiona să le folosească în campanie, la rândul său Dima estimând că este vorba despre "un miliard, un miliard două sute".

Într-una din stenograme Ion Stan vorbeşte cu denunţătorul său şi spune că atât Adrian Ţuţuianu, preşedintele CJ Dâmboviţa, cât şi Rovana Pulmb au o datorie faţă de el.

Procurorii susţin că din discuţiile purtate între cei doi a reieşit că Ion Stan, Adrian Ţuţuianu şi Rovana Plumb ar fi beneficiat de sponsorizarea efectuată în campaniile anterioare către formaţiunea politică prin firmele coordonate de Dima Nicuşor Sorin.

De asemenea, Ion Stan i-a propus lui Dima Nicuşor Sorin să îl sprijine în afacerile pe care le derulează, aranjându-i o întrevedere cu Adrian Ţuţuianu, actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, despre care a afirmat că a revenit la sentimente mai bune faţă de el şi că "au bătut palma".

Parlamentul urmează să decidă dacă îi ridică imunitatea deputatului, în cazul că va intra iarăşi în Camera Deputaţilor.

Bucureşti: senatorul Cătălin Voicu, 5 ani de închisoare pentru trafic de influenţă

Pe 1 iunie 2012, senatorul Cătălin Voicu (suspendat din PSD) a fost condamnat de un complet de trei judecători de la instanţa supremă la două pedepse de trafic de influenţă, respectiv la patru şi cinci ani de închisoare, iar pentru fals în înscrisuri a primit o pedeapsă de un an şi două luni de închisoare.

Voicu ar urma să execute pedeapsa cea mai mare, de cinci ani, din care judecătorii au scăzut perioada în care a stat în arest preventiv, din 30 martie 2010 până în 18 iulie 2011.

Omul de afaceri Marius Locic, administrator al SC Locic Imobiliare SRL, a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă, un an şi două luni pentru fals în înscrisuri şi un an şi şase luni pentru fals intelectual, urmând să execute în regim de detenţie pedeapsa cea mai grea, de patru ani.

Fostul preşedinte al Secţiei civile a instanţei supreme Florin Costiniu a fost găsit vinovat de complicitate la trafic de influenţă, pentru care a fost condamnat la trei ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei, pentru un termen de încercare de şase ani.

Senatorul PSD ar fi intervenit pe lângă judecătorul Florin Costiniu ca, în schimbul unor foloase, să intervină pe lângă magistraţii instanţei supreme învestiţi cu soluţionarea favorabilă a unui dosar al SC PA&CO International SRL Bacău, care contesta atribuirea unei licitaţii privind lucrările de reabilitare a drumului naţional 76, între localităţile Ştei şi Beiuş.

Sentinţa nu este definitivă pentru senator, acum judecându-se recursul, la Înalta Curte.

Galaţi: Deputatul PD-L Mihail Boldea, acuzat de fraude imobiliare, este în arest

Deputatul PD-l Mihail Boldea este acuzat de constituire la un grup infracţional organizat, instigare la înşelăciune, instigare la evaziune fiscală şi inducere în eroare a unor instituţii publice privind execuţia unor lucrări, Boldea fiind acuzat că nu ar fi înregistrat în documentele contabile aceste operaţiuni, derulate în 2011.

Potrivit procurorilor DIICOT, învinuiţii Mihail Boldea şi Valentin Boldea au constituit un grup infracţional organizat, la care au aderat şi Mircea Bivol, George Hristu, Andrei Mădălin Petrea şi Eugen Roşu, în scopul obţinerii de beneficii financiare substanţiale prin creşterea artificială a cheltuielilor aferente unor achiziţii publice şi prin eludarea plăţii taxelor şi impozitelor aferente bugetului de stat.

Membrii grupării sunt suspectaţi că au folosit opt societăţi comerciale pentru a înregistra operaţiuni comerciale fictive pentru diverse mărfuri cu societăţi aflate în lichidare sau firme tip "fantomă", fapt ce a avut drept consecinţă directă diminuarea cuantumului taxelor datorate bugetului de stat.

Totodată, membrii grupării ar fi indus şi menţinut în eroare instituţii de stat, respectiv Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, Ministerul Mediului şi Pădurilor şi Ministerul Sănătăţii, cu ocazia încheierii unor contracte având ca obiect reabilitarea unor unităţi de învăţământ şi spitaliceşti din municipiul Galaţi, "prin modificarea unilaterală a cuantumului cheltuielilor aferente achiziţiilor de materiale şi a contravalorii prestaţiilor efectuate, inclusiv prin utilizarea unor documente contabile false emise de către societăţi controlate direct sau indirect de către membrii grupării", a precizat DIICOT într-un comunicat de presă.

"Învinuiţii au facturat lucrări şi prestări de servicii la preţuri supraevaluate şi au utilizat în mod ilegal sumele de bani, fără a respecta obligaţiile care le reveneau privind obţinerea şi folosirea acestor fonduri", potrivit DIICOT.

Prejudiciul total produs bugetului de stat în acest fel a fost estimat la 450.000 de euro.

Mihail Boldea a fost trimis în judecată la sfârşitul lunii iunie, de către procurorii DIICOT - Serviciu Teritorial Galaţi, pentru fraude imobiliare în valoare de aproximativ un milion de euro. Alături de Boldea sunt judecate 18 persoane, acuzate de înşelăciune cu consecinţe deosebit de grave, fals în înscrisuri oficiale şi uz de fals. Mihail Boldea este arestat preventiv de la sfârşitul lunii martie. Procesul lui Mihail Boldea va începe în 15 noiembrie, la Curtea de Apel Galaţi.

Constanţa: Senatorul PD-L Mircea Banias, trimis în judecată în dosarul Portul

În 2 aprilie 2012, senatorul PD-L Mircea Banias, Eugen Bogatu, Laurenţiu Mironescu şi alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în dosarul privind importurile ilegale din Portul Constanţa.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) arată în rechizitoriul prin care i-au trimis în judecată pe senatorul Mircea Banias, fostul secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu şi alte 37 persoane că din întreg materialul probator "se conturează o relaţie intensă de susţinere de către Mircea Marius Banias a intereselor liderului grupului infracţional organizat Eugen Bogatu - fost director al Direcţiei Domenii Portuare, din cadrul Companiei Naţionale Administrarea Porturilor Maritime Constanţa SA -, şi implicit a intereselor grupului".

Anchetatorii notează în documentul citat că "între cei doi inculpaţi există un număr important de convorbiri telefonice interceptate, în cadrul cărora se discută, aproape exclusiv, despre intervenţii pe lângă diverse personaje politice sau manageriale, pentru susţinerea unor proiecte de afaceri comune, pentru influenţarea procesului legislativ de o manieră convenabilă intereselor GIO, pentru blocarea unor reforme ale sistemului vamal ce ar fi constituit piedici importante în calea desfăşurării activităţii infracţionale a GIO ori pentru menţinerea sau promovarea unor perosane agreate de GIO în funcţii publice cheie pentru desfăşurarea activităţii coruptive a grupului".

Cei 39 sunt membri ai unui grup infracţional care controla activităţile de import-export din cadrul Direcţiei regionale vamale Constanţa, prin perceperea unor sume de bani pentru procesarea vamală a mărfurilor, indiferent dacă erau introduse licit sau ilicit, acuză procurorii.

Senatorul Mircea Marius Banias este acuzat de iniţierea sau constituirea unui grup infracţional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, trafic de influenţă, instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Iaşi: Relu Fenechiu, acuzat de DNA în afacerea Transformatorul

Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu a fost deferit justiţiei de DNA în iunie 2012 de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave în cazul "Transformatorul"

Expertiza în dosar a durat aproape doi ani, relevând un prejudiciu deosebit de mare, ceea ce a impus schimbarea încadrării juridice.

Iniţail, Fenechiu a fost acuzat alături de fostul ministru al educaţiei Cristian Adomniţei şi alte trei persoane pentru complicitate la abuz în serviciu, în timp ce cinci directori de la Electrica Moldova erau acuzaţi de abuz în serviciu.

Presa locală relata că, în 2006, firmele lui Relu Fenechiu (SC La Rocca SRL, Fene Grup SA) ar fi cumpărat cu 20 de miliarde de lei vechi zeci de trasformatoare pe care le-ar fi revândut societăţii Electrica Moldova cu o sută de miliarde de lei vechi.

Alături de Fenechiu, în acest dosar este cercetat şi fostul ministru al educaţiei Cristian Adomniţei, informau surse judiciare. Astfel, la licitaţia pentru transformatoare ar fi participat o firmă a lui Adomniţei.

Relu Fenechiu menţiona că afacerea în legătură cu care este cercetat şi despre care s-a vorbit, în contextul "Afacerii Transformatorul", s-a desfăşurat în perioada 1996 - 2000.

El preciza că "toate afacerile SC Fene Grup SA s-au desfăşurat în condiţii de transparenţă şi cu respectarea legislaţiei în vigoare".