20 de întrebări la care trebuie să răspundă viitorul guvern înainte de şampanie

Autori: Iulian Anghel , Ziarul Financiar 07.12.2012

Alegerile parlamentare de duminică vor aduce pe scena publică un nou parlament şi un nou guvern. O epocă se încheie şi alta începe. Un nou început aduce cu el mereu aceeaşi întrebare: ce va fi?

Ziarul Financiar a identificat 20 de probleme, 20 de sfidări cărora trebuie să le facă faţă guvernul care va fi instalat, probabil, în preajma sărbă­torilor.

Viitorul guvern nu va avea vreme să bea paharul de şampanie tradiţional la instalarea Cabinetului: îl aşteaptă în faţă, dacă nu zile de coşmar, multe nopţi nedormite. Prima urgenţă: bugetul de stat şi bugetul asigurărilor pe 2013. Un buget într-un an al constrângerilor.

Pot curge râuri de cerneală pe analizele care să ne arate ce greşeli s-au făcut în trecut, dar acum ceea ce mai are importanţă este viitorul. Teoretic, ar trebui să avem un guvern pentru următorii patru ani. Egali cu ultimii patru ani în care România a plonjat în criză şi încearcă pe brânci să iasă din groapă.

Prognozele pentru 2013 nu aduc bucurii, iar ce va fi în 2014, 2015 sau 2016 nu mai ştim clar. Dar ştim că nu ne vom mai întâlni curând cu creşterile economice din trecut de şase, şapte procente. Dar cum facem totuşi să ieşim din mlaştina unei creşteri insignifiante de unu-două procente? Ce mijloace şi politici publice trebuie adoptate? Exporturile scad, iar redresarea stă în diversificarea lor. Deficitul bugetar trebuie men­ţinut în toţi anii vi­itori în limita a 3% din PIB (aşa ne-am angajat în faţa UE), ceea ce presupune constrângeri bugetare însemnate. Infrastructura este ca în secolul trecut, nu avem nicio autostradă care să treacă munţii şi nici ştiinţa de a lua măcar fondurile oferite de UE pentru programele de infrastructură. Datoria publică creşte neîncetat şi urmează vârfuri de plată a datoriilor - grea încercare pentru responsabilii din Finanţe. Iar evaziunea fiscală este la ea acasă.

Suntem de ani de zile deficitari pe sănătate, pe învăţământ unde, în ultimii doi ani, 50% dintre absolvenţi au ratat bacalaureatul, ieşind, aşadar, de pe poarta şcolii ca să intre pe cea a centrelor de şomaj. Agricultura este la pământ, capacităţile industriale se reduc. Niciun guvern din trecut nu s-a gândit serios la bursă ca la un mijloc de finanţare a economiei, în vreme ce întreprinderile de stat, în loc să fie listate, continuă să producă pierderi uriaşe.

Economia şi societatea sunt bolnave. Este nevoie urgent de un remediu. Iar viitorul guvern trebuie să-l găsească.



Prima urgenţă a viitorului guvern care va fi instalat după alegerile de duminică trebuie să fie economia. Europa se aşteaptă la încă un an de criză severă şi la mulţi ani de stagnare sau de creşteri economice neînsemnate. România nu poate face abstracţie de ce se întâmplă în jurul ei, dar niciun guvern nu-şi mai poate permite să stea şi să contemple fără reacţie starea de lucruri. Guvernul în funcţie a luat prea puţine măsuri pentru sprijinirea economiei, dar a fost tolerat pentru că avea un mandat limitat. Viitorul guvern nu mai poate amâna decizii precum eliminarea pierderilor din companiile de stat sau limitarea evaziunii fiscale. Trebuie să decidă în legătură cu cheltuielile aiurea din sănătate, cu subfinanţarea învăţământului şi, în aceeaşi vreme, trebuie să fie atent la deficitul bugetar sau la datoria publică. ZF a identificat 20 de probleme care stau în faţa viitorului guvern. Nu sunt singurele pe care le are România, dar sunt presante.

Analiştii au adus frecvent în discuţie necesitatea creşterii competitivităţii exporturilor şi diversificarea pieţelor de export spre ţările din afara Uniunii Europene, însă procesul este de durată şi este afectat de concurenţa puternică pe costuri de producţie. Exporturile au avut în primele luni din 2012 o rată de creştere de circa 5-8%, dar încetinirea economiei zonei euro a determinat o deterioare semnificativă a cererii externe. Luna septembrie a readus exporturile în teritoriul negativ: România a exportat în această lună bunuri şi servicii în valoare de 3,8 mld. euro, în scădere cu 4% faţă de aceeaşi lună din 2011. Pe ansamblul primelor nouă luni exporturile au avut o scădere de 0,5%, ceea ce face puţin probabilă atingerea ţintei de creştere anuală a exporturilor de 5% asumată prin proiectul de buget. Dinspre zona euro semnalele nu sunt foarte pozitive pentru prima parte a anului viitor, astfel că exporturile cel mai probabil vor continua să frâneze. Diversificarea lor este soluţia de stopare a declinului. Claudia Medrega

Viitorul guvern nu va mai putea să depăşească în anii ce vin un deficit bugetar de 3% din PIB şi 0,5% din PIB deficit structural. Aşa s-a angajat România în faţa UE, aşa a semnat, alături de alţi parteneri din UE şi va fi penaliazată (cel mai probabil prin tăierea fondurilor UE) dacă va încălca această înţelegere. Acest lucru va fi înscris şi în viitoarea constituţie. Drept urmare, oricât ar vrea să cheltuiască mai mult, împins de nevoi, Guvernul va fi constrâns de cătuşele deficitului să respecte fatalele 3% din PIB. Aşadar, adio de acum înainte majorărilor de pensii şi salarii în contul unor iluzorii explozive creşteri economice. Şansa guvernului viitor va fi aceea ca prin politicile pe care le adoptă să asigure o creştere economică solidă care să aducă mai mulţi bani la buget, să strângă mai bine la buget banii care îi sunt datoraţi, iar deficitul, dacă va fi, să meargă în investiţii care, la rândul lor, să-i aducă mai mulţi bani în buget. Iulian Anghel

Deblocarea fondurilor de la bugetul de stat, dar şi din bani europeni pentru investiţiile în infrastructură ar trebui să se numere printre priorităţile noului guvern, în contextul în care reţeaua destul de slab dezvoltată de autostrăzi sau căi ferate din România încă îndepărtează investitori străini importanţi. Anul acesta, proiecte vitale pentru infrastructura locală, precum centura Capitalei sau primii 6,5 kilometri din Autostrada Bucureşti -Ploieşti (între Şoseaua Petricani şi centura Capitalei) au rămas cu finanţări simbolice, ceea ce înseamnă că momentul finalizării lor este deocamdată necunoscut. Construcţia unei autostrăzi prin munţi, fie că este Comarnic - Braşov - Făgăraş sau Sibiu-Piteşti este de asemenea un subiect ce ar trebui să se afle pe masa noului guvern, alături de dezvoltarea magistralelor de metrou Drumul Taberei - Pantelimon şi Gara de Nord - Otopeni. Andreea Neferu

În următorii ani, rambursarea împrumuturilor externe va majora semnificativ serviciul datoriei pentru guvern şi banca centrală. În 2013 şi 2014 România va avea vârfuri de plată a datoriei externe de 13 mld. euro. Analiştii anticipează plafonarea datoriei sub pragul de 40% din PIB doar dacă va continua ajustarea deficitului bugetar, iar economia va rămâne în teritoriu pozitiv, cu creşteri consistente de peste 2-3%. Datoria publică şi-a continuat ascensiunea în acest an, ajungând la sfârşitul lunii septembrie la 236,3 mld. lei. Ritmul de creştere s-a înjumătăţit totuşi comparativ cu aceeaşi perioadă de anul trecut. Claudia Medrega

Investiţiile străine directe au rămas la un nivel modest în acest an. Iar România nu are cum să se dezvolte fără capital străin, după cum au tot repetat specialiştii în ultimii ani. Credibilitate şi stabilitate fiscală, iată soluţiile economiştilor. În primele nouă luni din 2012 investiţiile străine au totalizat 1,1 mld. euro, în creştere cu aproape 30% faţă de aceeaşi perioadă din 2011. Nivelul este apropiat de cel înregistrat în anul 2000, atunci când economia românească era încă departe de Uniunea Europeană. După anul de graţie 2008, când investiţiile străine au atins un maxim de 9,5 mld. euro, au urmat trei ani de căderi continue. Anul trecut investiţiile străine au atins minimul ultimilor nouă ani, de 1,9 mld. euro. În septembrie, investiţiile străine au finanţat în proporţie de 30,2% deficitul de cont curent, în valoare de 3,7 mld. euro. Claudia Medrega

Una dintre cele mai mari provocări pentru viitorul guvern vine din domeniul sănătăţii, acolo unde de mai bine de un an o nouă lege aşteaptă să fie trimisă în Parlament. Proiectul care a ajuns la varianta cu numărul doi şi care se află încă în dezbatere publică ar trebui să schimbe din temelii sistemul de sănătate aspru criticat pentru calitatea slabă a serviciilor oferite. Fiecare dintre termenele avansate pentru trimiterea sa în Parlament a fost amânat. Ultimele date disponibile arată că va fi prezentată în prima şedinţă a noului Guvern (pe 12 decembrie), iar faţă de varianta lansată în vară de Ministerul Sănătăţii nu există modificări majore, ci doar de ordin tehnic. Noua lege ar urma să încurajeze asigurările private, iar pacientul să poată alege dacă doreşte să se trateze la stat sau la privat. De la noul şef din Sănătate se va aştepta şi lista produselor ce urmează să fie cumpărate din achiziţii publice de către stat, un proiect început recent, dar care trebuie finalizat. Ioana David

Este de ajuns centralizarea deciziei în privinţa absorbţiei fondurilor europene? Intenţia este atât a USL, cât şi a ARD, principalele forţe care îşi dispută puterea. Din cele 20 mld. euro fonduri structurale şi de coeziune alocate României în perioada 2007-2013 am absorbit 1,9 mld. euro (sub 10%) în şase ani de la integrarea în UE. Dar în ultimii ani bugetul de stat i-a trecut la capitolul venituri. Bugetul pe 2012 prevede intrări de fonduri UE de 13 mld. lei (2,9 mld. euro), adică o treime din totalul investiţiilor prognozate ale statului. Nu am luat în 2012 decât 900 mil. euro. Asta înseamnă că fie nu se mai fac (nu s-au făcut) investiţii de 2 mld. euro, fie banii sunt luaţi din altă parte. Acesta este avantajul fondurilor europene, esenţial pentru starea în care ne aflăm: fondurile UE merg în investiţii. Dacă sunt bine folosite, chiar dacă nu sunt multe raportat la PIB sau la veniturile statului, bine folosite ele ajută economia şi degrevează bugetul statului care poate să-şi folosească banii proprii pentru atât de multele nevoi pe care le are. Iulian Anghel

Noul guvern va trebui să găsească soluţii pentru dezvoltarea sistemului local de irigaţii, care ar putea avea un impact benefic pe termen lung asupra agriculturii locale. De asemenea, trebuie să direcţioneze fonduri europene către zona de infrastructură agricolă, în special către silozuri, care sunt singurele instrumente pe termen scurt care îi pot proteja pe fermieri de efectele secetei: deşi pierd din cantitatea produsă pe fondul vremii nefavorabile, pot câştiga ulterior din preţ. O prioritate a noului guvern ar trebui să fie şi conectarea micilor fermieri la piaţă, prin oferirea de stimulente la plata TVA, în contextul în care momentan ei preferă să vândă "la negru" sau "la marginea drumului". Andreea Neferu

Micii producători agricoli, fie că se ocupă cu creşterea animalelor, legumicultură sau pomicultură, au dificultăţi în a ajunge în piaţă. Unul dintre motivele pentru care micii fermieri nu reuşesc să se lupte de la egal la egal cu produsele importate este determinat de lipsa de procesare la nivel primar. Pentru a putea ajunge cu mărfurile pe rafturile marilor supermarketuri, micii fermieri trebuie să aibă produse curăţate, ambalate şi sortate, lucru care nu se întâmplă în prezent. Mai mult, rulajul marilor jucători din retail determină şi comenzi de cantităţi mari, pe care micii producători agricoli nu le pot onora. O soluţie ar fi măsurile stimulative pentru asociere sau punerea pe picioare a unei reţele de preluare a recoltelor micilor fermieri. Gabriel Razi

Câtă vreme România va fi în afara granţielor Schengen va fi o ţară de mâna a doua în UE. Nu pentru că românii nu pot merge acum în Europa doar cu buletinul, ci pentru că ţara lor "nu este egală" cu ţara altora, este ca un lepros tratat separat de ceilalţi bolnavi. Problema Schengen - din care preşedintele Traian Băsescu făcuse o prioritate a celui de-al doilea mandat al său - este una politică sau mai precis s-a transformat într-una politică. Frontierele României sunt sigure, dar: ce te faci când ai aparatură superperformantă la graniţe, dar vameşii sunt corupţi? (Cel puţin aşa susţine înverşunatul adversar al aderării, Olanda.) Dintr-o chestiune pur tehnică (securizarea frontierelor care ne-a costat oricum 1 mld. euro) "dosarul Schengen" ascunde între coperţile lui acum probleme precum justiţia şi corupţia. Va fi nevoie de diplomaţie, de persuasiune, dar, în primul rând de paşi concreţi pentru consolidarea justiţiei şi a altor instituţii ale statului pentru a scăpa de ceea ce a devenit pentru România, cu vremea, "complexul Schengen". Iulian Anghel

Ultimii doi ani au fost de coşmar: 50% din absolvenţii de liceu (200.000 de elevi în total) au ratat bacalaureatul, au ieşit de pe poarta şcolii doar ca să intre pe cea a direcţiilor de şomaj. Ce este de făcut? Este şcoala românească atât de jos? Noul ministru al educaţiei va trebui să lămurească în primul rând cum vor da elevii de clasa a XII-a bacalaureatul anul viitor, dacă va fi sau nu diferenţiat. Potrivit legii educaţiei adoptată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, bacalaureatul diferenţiat ar urma să intre în vigoare din 2016, adică începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012- 2013. Actualul ministru Ecaterina Andronescu spune că va exista bacalaureatul naţional care exista şi până în prezent, cu aceleaşi probe, iar bacalaureatul profesional va fi o alternativă pentru cei care nu vor să meargă mai departe la facultate. Adaptarea programei şcolare la realităţile de pe piaţa muncii şi motivarea profesorilor buni să rămână în sistem ar trebui să fie priorităţile viitorului ministru al educaţiei. Adelina Mihai

Ultimii doi ani au fost de coşmar: 50% din absolvenţii de liceu (200.000 de elevi în total) au ratat bacalaureatul, au ieşit de pe poarta şcolii doar ca să intre pe cea a direcţiilor de şomaj. Ce este de făcut? Este şcoala românească atât de jos? Noul ministru al educaţiei va trebui să lămurească în primul rând cum vor da elevii de clasa a XII-a bacalaureatul anul viitor, dacă va fi sau nu diferenţiat. Potrivit legii educaţiei adoptată în mandatul ministrului Daniel Funeriu, bacalaureatul diferenţiat ar urma să intre în vigoare din 2016, adică începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012- 2013. Actualul ministru Ecaterina Andronescu spune că va exista bacalaureatul naţional care exista şi până în prezent, cu aceleaşi probe, iar bacalaureatul profesional va fi o alternativă pentru cei care nu vor să meargă mai departe la facultate. Adaptarea programei şcolare la realităţile de pe piaţa muncii şi motivarea profesorilor buni să rămână în sistem ar trebui să fie priorităţile viitorului ministru al educaţiei. Adelina Mihai

Guvernul va trebui să rezolve problema deficitului la pensii care a crescut foarte mult mai ales după recalcularea pensiilor speciale făcută de Guvernul Boc, care a adâncit deficitul cu un miliard de euro pe an. Bugetul de stat varsă anual bugetului asigurărilor sociale peste 3 miliarde de euro. Singura soluţie pentru diminuarea acestui deficit ar fi creşterea numărului de contribuabili, care în prezent sunt mai puţini decât pensionari. România a rămas cu 4,2 milioane de salariaţi care susţin prin taxe şi contribuţii pensiile a 5,3 milioane de pensionari. Situaţia este schimbată dramatic faţă de perioada de la începutul anulor '90, în România existau 8,1 milioane de salariaţi şi 3,6 milioane de pensionari. Implementarea acelui plan naţional de creare de noi locuri de muncă despre care au vorbit toţi cei opt miniştri ai muncii din ultimii patru ani ar trebui să aibă ca rezultat măcar recuperarea celor 500.000 de joburi pierdute în criză. Adelina Mihai

Crearea unei strategii coerente de dezvoltare a pieţei de capital prin listarea companiilor de stat şi facilităţi fiscale acordate investitorilor de pe bursă ar trebui să fie printre priorităţile viitorului guvern, deoarece doar cu o bursă puternică poate fi susţinut capitalul românesc. Politicienii au ignorat în ultimii 20 de ani necesitatea dezvoltării pieţei de capital, iar programele de guvernare cu care vin partidele politice amintesc doar în treacăt bursa fără a veni cu soluţii concrete. Rezultatul acestei politici este că bursa de la Bucureşti a rămas doar un pion marginal în economie şi nu a reuşit să devină o alternativă de finanţare pentru companii, ca în Polonia. În consecinţă, companiile locale sunt dependente de sistemul bancar, controlat în proporţie de 85% de bănci străine, iar restrângerea creditării a lăsat economia fără oxigen. Dacă multinaţionalele se finanţează mai uşor, prin intermediul companiilor-mamă, firmele dezvoltate de antreprenori locali au fost efectiv sufocate de costurile de finanţare mai mari şi de condiţiile mai dure impuse de bănci. Dacă statul nu va înţelege să-şi listeze companiile pe bursă şi să creeze un mediu investiţional prietenos, ca să atragă investitorii financiari străini şi să-i convingă pe români să-şi investească economiile şi pe piaţa de capital, atunci capitalul românesc nu se va putea dezvolta, iar economia va rămâne dependentă de deciziile luate la Viena, Paris sau Londra. Andrei Chirileasa

Are România nevoie de gazele de şist sau pericolele de mediu pe care exploatarea acestei resurse le presupun sunt mai mari decât o eventuală reducere a dependenţei de importurile de gaze ruseşti? Schimbă în vreun fel descoperirile din Marea Neagră optica viitorului guvern asupra gazelor de şist? Este mulţumită România de contractul pe care îl are pe aurul de la Roşia Montană şi este gata să treacă de pericolele de mediu? Acestea sunt unele dintre cele mai controversate proiecte asupra cărora guvernul trebuie să decidă dacă le dă drumul sau le blochează definitiv. Gigantul petrolier american Chevron este cel mai interesat de verdictul guvernului, în contextul în care compania are deja dreptul ca 30 de ani de acum înainte să facă lucrări de explorare, dezvoltare şi exploatare pentru găsirea gazelor de şist pe trei perimetre situate lângă malul mării. În ceea ce priveşte proiectul Roşia Montană, cele mai recente declaraţii ale premierului Victor Ponta arată că mina se va face cu condiţia respectării celor mai înalte standarde de mediu şi a unei participaţii mai mari a statului la proiect. În ciuda acestor declaraţii, statul controlează tot 20% din compania de proiect. Roxana Petrescu

Situaţia din industrie a devenit tot mai dificilă în ultimii ani, procesul de dezindustrializare a României accelerând prin închiderea unor uzine importante de pe plan local sau în urma falimentelor. Noul guvern va trebui să vină cu soluţii concrete şi să intervină pentru a stopa acest declin, mai ales că sectorul industrial este cel pe care se sprijină creşterea economică a României datorită multiplelor conexiuni pe care acesta le are cu restul sectoarelor economice.

Grupul rus Mechel, care deţine pe plan local patru combinate metalurgice cu 6.000 de angajaţi, a închis mai multe capacităţi de producţie în acest an şi a anunţat că intenţionează să părăsească România. Mechel este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel local şi principalul producător de oţel-beton din România. Combinatul ArcelorMittal Galaţi disponibilizează 1.000 de angajaţi pe an, iar Oltchim Râmnicu Vâlcea, cel mai mare combinat chimic, funcţionează la nivel de avarie şi a ajuns în situaţia ca furnizorii să scoată la licitaţie activele companiei ca să-şi recupereze banii. Fabrica Sometra Copşa Mică, cel mai mare producător de zinc şi plumb din România, este închisă de patru ani de zile, iar perspectiva redeschiderii este tot mai îndepărtată, în timp ce Upsom Ocna Mureş, principalul producător de sodă calcinată, şi-a anunţat falimentul. Marile fabrici din industrie ţin în picioare oraşe întregi şi dau de muncă la sute de mii de oameni. Adrian Cojocar

Una dintre problemele politice majore cu care se confruntă România este împărţirea puterii în teritoriu. Descentralizarea, atâta câtă a fost ea, a adus în prim-plan o nouă castă atotputernică şi greu de destructurat: baronii locali. Dacă fondurile europene sunt blocate, o parte de vină aparţine acestor reţele de influenţă care împart contracte, decid cine câştigă o licitaţie sau cine este consultantul. Sunt greu de dovedit pentru că sunt ascunse în spatele legilor sau al aparenţelor de legalitate. Aceste reţele de jupâni locali impart banii şi dreptatea şi au ajuns chiar mai puternice decât şefii partidelor din care fac parte. În următorii ani vom asista foarte probabil la o regionalizare a ţării, la o reîmpărţire teritorială. De cum va fi făcută ea depinde destructurarea acestor reţele sau întărirea lor. Iulian Anghel

Criza politică din vara trecută a demonstrat că instabilitatea la nivelul instituţiilor statului are efecte dramatice asupra cursului de schimb în condiţiile în care în astfel de situaţii investitorii străini îşi pierd încrederea în economia românească şi renunţă la activele deţinute pe piaţa locală. Tensiunile politice care au culminat în vară cu suspendarea din funcţie a preşedintelui de către parlamentarii puterii au trimis leul în corzi şi au condus la apercierea cu cinci puncte procentuale a monedei unice europene într-un interval de numai câteva săptămâni. Cursul a atins în august un maxim de peste 4,6 lei/euro, iar presiunile asupra leului se resimt în continuare, ceea ce face ca stabilizarea rapidă a situaţiei politice după alegerile de duminică să fie o prioritate pentru politicieni. Creşterea cursului are un efect negativ puternic în economie prin creşterea preţurilor exprimate în moneda europeană şi a restanţelor la creditele în valută. Ciprian Botea

Este adevărat că în unele locuri calitatea apei şi a aerului se îmbunătăţeşte, dar aceasta se datorează tendinţei de dezindustrializare a ţării. Pădurile, printre cele mai importante ecosisteme, sunt intens exploatate, legal şi, cel mai grav, ilegal, adesea haotic şi fără planuri de refacere. România este printre puţinele ţări europene care-şi folosesc pădurile pentru export şi pentru combustibil. În prezent, România are un grad de împădurire de 26,7%, sub media Uniunii Europene, de 30%, iar astăzi cu greu pot fi găsite păduri neexploatate. Autorităţile susţin că suprafaţa totală împădurită a mai crescut, dar recunosc că aceasta se întâmplă în parte datorită terenurilor şi păşunilor rămase nefolosite care s-au împădurit. De aceea una dintre priorităţile guvernului va trebui să fie o exploatare mai "deşteaptă" a pădurilor. În plus, ar trebui descurajat braconajul, legal sau ilegal, unul dintre factorii destabilizatori ai ecosistemelor româneşti, întărită disciplina "verde", care ar putea fi o sursă semnificativă de venituri pentru stat, iar populaţia încurajată să recicleze. Bogdan Cojocaru

Evaziunea fiscală este o problemă de securitate naţională. De ani de zile toate guvernele s-au luptat din gură cu evaziunea fiscală, care atinge 10% din PIB în opinia unora sau chiar 20% din PIB după alţii. Nivelul ei este endemic şi a ajuns la dimeniunea unei probleme de siguranţă naţională, după cum în urmă cu ceva vreme Eugen Rădulescu, directorul direcţiei audit din BNR. Aşa stând lucrurile, nu este de mirare că România nu reuşeşte de ani de zile să depăşească pragul de 31-33% din PIB a încasărilor bugetare. În aceeaşi vreme, viiitorul guvern nu-şi mai poate permite nivelul unei astfel de evaziuni. Cum nu mai poate lua bani ieftini din altă parte pentru a-şi finanţa proiectele fie că sunt economice sau sociale, este obligat să ţintească această zonă în condiţiile în care constrângerile bugetare vor fi din ce în ce mai mari în anii ce vin. Iulian Anghel

Creditarea în lei a devenit un subiect fierbinte pe agenda bancherilor şi a BNR anul acesta pe fondul accesului mai dificil la resurse în valută şi în care creditele în monedă străină au ajuns la două treimi din totalul împrumuturilor acordate de bănci. Statul ar putea interveni prin intermediul programelor de sprijinire a creditării IMM-urilor şi chiar a persoanelor fizice. De exemplu, prin programul "Prima casă", adresat persoanelor fizice care vor să-şi cumpere prima locuinţă, s-au acordat în ultimii trei ani împrumuturi exclusiv în euro. Astfel, dacă autorităţile decid să continue acest program şi anul viitor, ar putea să vină cu o formulă prin care să încurajeze finanţările în lei. Dobânzile la lei sunt în prezent duble faţă de cele la valută, iar pentru a sprijini creditarea în lei Guvernul ar putea decide, spre exemplu, să subvenţioneze o parte din dobândă. Ciprian Botea