Răscumpărările de acţiuni au susţinut preţurile acţiunilor cotate pe bursă în acest an. Banca Transilvania şi Bermas au avut creşteri importante

Programele de răscumpărare anunţate sau demarate de Bermas, Electroprecizia Artego şi Banca Transilvania au propulsat preţul din piaţă al acţiunilor cu până la 88%, creşterile fiind mai importante în special în cazul titlurilor cu o lichiditate redusă.

În condiţiile unei pieţe apatice, care a caracterizat bursa în ultimele luni, investitorii s-au îndreptat cu precădere spre titlu­rile unde acţionarii au sprijinit preţul titlurilor în piaţă prin programe de răscumpărare, aceste operaţiuni contribuind şi la creşterea lichidităţii.

Spre exemplu, acţiunile produ­că­torului de bere Bermas Suceava (BRM) au urcat în decursul ultimelor luni de la un preţ de 0,8 lei/titlu la circa 1,5 lei/titlu, susţinute de pachetele de acţiuni răscumpărate de companie. Bermas a cumpărat în ultimele săp­tămâni până la 50% din pachetele transferate zilnic pe bursă, motiv pentru care şi lichiditatea acestor titluri a crescut considerabil în această pe­rioa­dă. Conducerea Bermas a anunţat în debutul anului că intenţionează să achiziţioneze până la 8% din acţiuni la un preţ minim egal cu cel de pe bursă şi unul maxim de 1,5 lei/titlu pentru a le distribui angajaţilor companiei.

"O societate poate opta pentru programe de răscumpărare a acţiunilor din mai multe motive, inclusiv pentru stabilizarea preţului acţiunilor în piaţă. Dacă conducerea consideră că investiţia este una bună şi nu are alternative de investiţii poate opta pentru răscumpărarea acţiunilor. Dacă este vorba de un pachet de până la 10% din acţiuni, în mod cert preţul va fi influenţat şi de percepţia ac­ţionarilor, care vor solicita un preţ mai ridicat pentru a-şi vinde acţiunile. Răscumpărările pot influenţa preţul de pe bursă mai ales pentru acţiunile puţin li­chide. Programul de răscumpărare avantajează şi acţionarii exis­tenţi, ale căror participaţii cresc pentru că ac­ţi­unile răscum­pă­rate nu au drept de vot sau de dividend şi acţionarii vor primi un dividend pe acţiune mai ri­dicat", spune Adrian Danciu, şeful departamentului de analiză din cadrul Broker Cluj.

El mai spune că în cazul producătorului de motoare electrice Electroprecizia Săcele (ELZY), titlu­rile au reacţionat imediat la propu­nerea consiliului de administraţie de răscumpărare a unui pachet reprezen­tând până la 4,77% din capitalul companiei, chiar înainte ca acţionarii să aprobe decizia în cadrul adunării generale, iar firma să pună în aplicare planul de răscumpărare a titlurilor.

Acţiunile Elecroprecizia au atins pe bursă un maxim de 3,849 lei/acţiune, nivel cu circa 37% mai ridicat faţă de cel din urmă cu câteva luni, iar ultima dată s-au tranzacţionat la un preţ de 3,7 lei/titlu, faţă de 2,8 lei la începutul lunii septembrie.

Conducerea a propus răscum­părarea de acţiuni la un preţ egal cu cel de pe bursă şi unul maxim de 8,1 lei/unitate.

Conducerea producătorului de benzi din cauciuc Artego Târgu-Jiu (ARTE) a anunţat la începutul lunii august că intenţionează să răscumpere de pe bursă un pachet de 10% din titlurile companiei.

Deşi operaţiunile de răscumpărare încă nu au fost puse în aplicare, titlurile Artego au urcat de la acea dată şi până în prezent cu 37%, ajungând să se tranzacţioneze la un preţ de 5,8 lei/titlu. Prin răscumpărarea de acţiuni, Artego ar putea încerca să se protejeze şi de o eventuală preluare ostilă din partea lui Cătălin Chelu, care a cumpărat în acest an un pachet semnificativ de acţiuni de pe bursă.

Banca Transilvania (TLV) a început să răscumpere acţiuni de pe bursă încă din primăvara anului trecut, cheltuind mai multe milioane de euro în cadrul acestor operaţiuni. De la începutul lui 2012, titlurile băncii au cunoscut o apreciere importantă, de 42%, mult peste evoluţia indicilor din aceeaşi perioadă.

"Şi în cazul Băncii Transilvania există un model de stock option plan prin atribuirea de titluri către angajaţi prin care se încearcă fidelizarea acestora. Totuşi pentru ca acesta să dea rezultate ar trebui să fie completat cu o restricţie de vânzare ulterioară a titlurilor pentru ca an­gajaţii să vadă acest lucru ca o motivare şi nu doar ca o re­com­pen­să", este de părere Danciu.

Pro­gra­mele de răs­cum­părare de ac­ţiuni de pe bursă s-au înmulţit în special după 2008, an în care indicii bursei de la Bucureşti s-au prăbuşit cu peste 70%, iar multe acţiuni nu şi-au revenit nici până în prezent în urma acelor corecţii.

Proprietarii societăţilor listate au încercat să profite de preţurile mici la care au ajuns multe dintre acţiuni, însă companiile recurg la răscumpărări şi pentru că reprezintă un vot de încre­dere dat de proprietarul companiei acţionarilor minoritari că investiţia în titlurile societăţii respective este una atractivă, mai ales în momente dificile când încrederea investitorilor este zdruncinată.