Efectele recesiunii şi austerităţii în Grecia: clasa de mijloc dispare, infracţionalitatea creşte

Anastasia Karagaitanaki, în vârstă de 57 ani, este fostă proprietară a unei cafenele din oraşul portuar Salonic şi fost fotomodel. După ce şi-a pierdut afacerea din cauza crizei financiare, ea s-a mutat înapoi în casa părinţilor. Acum, Karagaitanaki doarme pe o canapea din bucătărie şi depinde de alimentele şi insulina primite ca ajutoare, scrie Bloomberg.

„Mă simt ca şi cum viaţa mi se scurge printre degete. Mă simt ca şi cum aş fi murit.“, a spus Karagaitanaki, al cărui frate locuieşte de asemenea în apartamentul cu două camere al părinţilor.

Pentru mii de greci din clasa de mijloc viaţa este la fel ca cea a lui Karagaitanaki. Profesori, ale căror salarii au fost reduse cu o treime, se branşează ilegal la reţeaua de curent electric, iar oamenilor care locuiesc în cartiere considerate liniştite înainte le este frică acum să iasă din casă din cauza exploziei criminalităţii stradale.

Familia lui Karagaitanaki nu îşi permite să plătească iarna aceasta factura la gaze şi de aceea foloseşte pături electrice pentru a se încălzi. Toţi membrii familiei trăiesc din cei 785 euro pe care mama lui Karagaitanaki îi primeşte ca pensie de urmaş. Acum doi ani, Karagaitanaki şi-a vândut bijuteriile pentru 3.000 euro. Nivelul zahărului din sângele său creşte pentru că nu îşi poate permite să mânance carne şi legume aşa cum i-a recomandat medicul. În locul acestora, ea se hrăneşte cu orezul şi fasolea pe care le primeşte de la Biserica Ortodoxă Greacă.

„Aşteptăm în fiecare lună pensia mamei mele. Când mama nu o să mai fie, ce o sa facem? Toţi de aici se bazează pe pensiile părinţilor“, a spus Karagaitanaki. 

Nu sunt bani

Chiar dacă Grecia îşi va reduce deficitul bugetar şi va accepta un ajutor financiar din partea UE, care ar putea include un împrumut de 34,4 miliarde euro aprobat luna trecută, condiţiile pentru clasa de mijloc din statul elen s-ar putea înrăutăţi anul viitor dat fiind că numărul măsurile de austeritate implementate continuă să crească, a afirmat George Tzogopoulos, un cercetător colaborator al Fundaţiei Elene pentru Politică Externă şi Europeană din Atena.

„Nu cred că există un cetăţean grec care consideră că situaţia se va îmbunătăţi. Nu sunt bani pentru ca oamenii să îi cheltuiască“, a spus Tzogopoulos.

Peste tot în Salonic, al doilea oraş ca mărime al Greciei, se pot vedea mărturii ale declinului economic. O parte din magazinele de pe străzile comerciale din centrul oraşului sunt închise. Numărul persoanelor care vin să mănânce la o cantină a Bisericii Evanghelice din Salonic a crescut în cei cinci ani de recesiune de la 25 la 140, a menţionat  Antonis Sakellariou, un enoriaş al bisericii ortodoxe.

Oamenii se mută în străinătate sau la ţară

În cartierul Kordelio, care înainte era un cartier liniştit, şomerii şi dependenţii de droguri se adună în parcuri şi îi sperie pe copii şi pe mamele acestora, iar infracţionalitatea este în creştere. Mulţi locuitori au plecat din cartier, mutându-se în străinătate sau în satele de unde provin familiile lor, lăsând în urmă case nelocuite, a spus Evangelia Rombou, în vârstă de 58 de ani, care a locuit în Kordelio timp de 22 de ani.

„Ne simţim ca nişte străini aici“, a adăugat Rombou.

Economia Greciei a scăzut în fiecare trimestru timp de patru ani, iar unul din patru greci este şomer.  Prin măsurile de austeritate impuse au fost reduse salariile şi beneficiile angajaţiilor din sectorul public şi au fost majorate taxele.  Un alt pachet de măsuri de austeritate aprobate în luna noiembrie a vizat creşterea vârstei de pensionare, reducerea salariilor şi a pensiilor. Astfel, Grecia va ajunge în doi ani cea mai săracă ţară din zona euro, potrivit Comisiei Europene.  

Pentru mulţi dintre grecii care nu au un loc de muncă, plasa de siguranţă europeană mult lăudată nu există. Doar 17% din cele 12 milioane de şomeri primesc ajutorul de şomaj, a precizat Manos Matsaganis, profesor la Universitatea Economică şi de Administrare a Afacerilor din Atena.  

Pragul sărăciei

Nivelul sărăciei din Grecia a crescut de la 20% în 2009, la 36% în prezent, a mai spus Matsaganis. El a adăugat că aproximativ 8,5% dintre greci trăiesc acum la limita subzistenţei, neputând să îşi permită un coş de cumpărături format din bunuri şi servicii de bază. 

Criza „omoară“ clasa de mijloc a ţării, care este cel mai puternic afectată de reducerile salariale din sectorul public şi de scăderea numărului de locuri de muncă din sectorul privat, iar în plus trebuie să plătească taxe mai mari, a menţionat Elias Papaioannou, profesor de economie colaborator la Universitatea de Administrare a Afacerilor din Londra. 

„Oamenii suferă enorm. Pentru mine, asta înseamnă prăbuşirea statului“, a afirmat Papaioannou.

Afrodity Giannakis, în vârstă de 52 de ani, este profesor şi câştigă 800 euro pe lună, după ce i-a fost redus salariul de 1.200 euro. Atunci când a refuzat să plătească o nouă taxă anuală pe proprietate de 420 euro ataşată la factura de electricitate, a fost debranşată de la reţeaua de current electric. Ea şi-a chemat un grup de prieteni în ajutor şi cu priceperea unui electrician, s-a conectat ilegal la reţeaua electrică în doar câteva ore. 

Cum şi-a pierdut afacerea

Atunci când Karagaitanaki şi-a deschis cafeneaua, chiria pentru spaţiul ocupat era de doar 400 drahma pe lună. În 2010, după ce economia Greciei a prosperat şi preţurile din sectorul imobiliar explodaseră, chiria a ajuns la 3.000 euro, iar celelalte cheltuieli au crescut de asemenea. Valoarea facturilor pentru utilităţi şi taxele au crescut de 4 ori din anul 2000, a spus ea. Pentru a-şi acoperi cheltuielile, a crescut preţurile produselor vândute în cafenea.

„A trebuit să cresc preţurile şi aşa mi-am pierdut clienţii“, a spus Karagaitanaki.

Lovitura finală a venit atunci când proprietarul a mărit din nou chiria şi i-a cerut suplimentar 40.000 euro pentru un nou contract pe 12 ani. Karagaitanaki a închis cafeneaua în 2010.

„E ca şi cum mi-aş fi pierdut viaţa. Cafeneaua era viaţa mea“, a adăugat ea.