Miniştrii de finanţe din UE au convenit ca BCE să fie autoritatea unică de supraveghere bancară
Miniştrii de finanţe din UE au ajuns ieri la o înţelegere pentru a acorda Băncii Centrale Europene (BCE) puterea de a supraveghea băncile din zona euro, deschizând astfel drumul spre uniunea bancară, cel mai amplu proiect de integrare economică de la crearea monedei unice.
Noul sistem de supraveghere va deveni operaţional în martie 2014 şi va acoperi în primă fază în jur de 200 de bănci. Implementarea ar putea fi amânată dacă BCE are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti. După trei ani de politică anticriză fragmentată, uniunea bancară ar fi piatra de temelie pentru o integrare economică europeană mai profundă şi prima încercare a blocului comunitar de a răspunde pe o singură voce băncilor cu probleme, care în ultimii ani au împins în colaps state membre precum Irlanda şi Spania, scrie Thomson Reuters.
Următorul pas spre uniunea bancară ar urma să fie o agenţie care să aibă puterea de a închide băncile identificate de BCE ca fiind falimentare. Pentru a suporta costurile unei asemenea operaţiuni, agenţia ar trebui să fie susţinută de un fond care să ofere finanţare de urgenţă, însă Germania nu doreşte să plătească preţul închiderii unei bănci spaniole, de exemplu, astfel că acest fond va fi dificil de creat.Uniunea bancară ar fi completată de o schemă pentru a proteja depozitele şi a preveni retragerile masive în cazul panicilor bancare. Această idee nu se bucură momentan de susţinere politică şi probabil cadrul juridic nu va fi stabilit prea curând.
Principalele prevederi ale acordului privind puterile de control ale BCE
-
BCE va supraveghea direct băncile ale căror active valorează peste 30 miliarde de euro sau echivalentul a o cincime din PIB-ul ţării de origine. Primele trei bănci din fiecare stat membru vor intra astfel sub incidenţa noii puteri a băncii de la Frankfurt. Pragul este pe placul Germaniei, care doreşte să-şi păstreze controlul asupra băncilor mici de economii.
-
Celelalte bănci vor rămâne sub supravegherea autorităţilor naţionale de reglementare, dar BCE va putea interveni când sesizează o problemă la oricare dintre cele 6.000 de bănci din zona euro. Autorităţile naţionale îşi vor păstra competenţele în domenii precum protecţia consumatorilor, spălarea de bani şi serviciile de plată, cât şi în chestiuni care vizează diviziile locale ale băncilor din afara UE.
-
Autoritatea Bancară Europeană (EBA) se va ocupa în continuare de dezvoltarea unui set unitar de reguli pentru sistemul bancar european. EBA va suferi o serie de modificări, în special în ceea ce priveşte modalitatea de vot, pentru ca statele participante la sistemul de supraveghere să nu domine consiliul Autorităţii. Modificările sunt de natură să liniştească Marea Britanie, care se temea că va fi obligată să-şi ia mâna de pe City of London, principalul centru financiar al Europei.
-
Statele din afara uniunii monetare sunt libere să adere la schema de supraveghere, însă până acum nicio ţară nu şi-a anunţat această intenţie.
-
Responsabilităţile de politică monetară ale BCE vor fi separate de cele de supraveghere bancară, pentru a preveni conflictele de interese. În acest scop, o comisie de supraveghere va fi creată în cadrul BCE, la care ţările non-euro care aderă la sistem vor avea drepturi de vot egale cu statele care au adoptat moneda unică. Totuşi, deciziile acestei comisii vor putea fi respinse de consiliul de guvernatori ai BCE, care include numai statele din zona euro.
-
BCE va putea deţine controlul asupra unei bănci la cererea Mecanismului European de Stabilitate, fondul de salvare de 500 miliarde de euro al uniunii monetare. BCE ar avea însă nevoie de susţinerea unanimă a membrilor pentru a aproba o recapitalizare de urgenţă cu banii comuni ai UE.
Primul pas pentru introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare în UE
Ţările din UE care intenţionează să introducă o taxă pe tranzacţiile financiare au primit săptămâna aceasta undă verde din partea Parlamentului European, se arată într-un comunicat de presă al legislativului blocului comunitar.
În total sunt 11 ţări care au în vedere introducerea unei astfel de taxe, printre care se numără Germania, Austria, Franţa, Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, ţări ale căror economii reprezintă 90% din PIB-ul zonei euro. Parlamentarii europeni au susţinut timp de multă vreme introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare pentru că astfel ar determina jucătorii de pe piaţa financiară să îşi asume o responsabilitate mai mare în privinţa rezolvării crizei pe care ei înşişi au creat-o şi ar descuraja asumarea unui risc prea mare în viitor.
"Aceasta nu este o soluţie pentru a scuti sectorul financiar de un impozit, sistemul financiar fiind chiar cel care beneficiază de pe urma crizei. Amânarea introducerii acestei taxe implică costuri mari care sunt plătite în final de cetăţeni", a menţionat Anni Podimata, parlamentar european.
Dat fiind că a obţinut acordul Parlamentului European, acum Consiliul European trebuie să întrunească votul majoritar pentru a permite Comisiei Europene să facă demersurile necesare în vederea implementării noii măsuri. Ioana Niţă
Eurogroup a aprobat eliberarea unei tranşe de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia
Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au aprobat, joi, eliberarea unei tranşe de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia, amânată din iunie, iar banii vor ajunge la statul elen începând de săptămâna următoare, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.
"Aceasta a fost cea mai scurtă şedinţă Eurogroup de până acum", a declarat şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, după ce miniştrii au aprobat rapid fondurile pentru Grecia. Decizia de eliberare a fondurilor va deschide calea unei reveniri a încrederii în privinţa creşterii economice şi înfinţării de locuri de muncă pentru greci, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn.
Totalul fondurilor pe care statul elen urmează să le încaseze până în martie anul următor, inclusiv cele 34,4 miliarde de euro din decembrie, se ridică la peste 49 miliarde de euro.
Tranşa din iunie a fost amânată în contextul incertitudinilor cauzate de repetarea alegerilor anticipate pentru parlament. Incertitudinea politică a agravat situaţia economică a Greciei, aflată în al cincilea an de recesiune, dar şi îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de creditorii externi pentru împrumuturi. Marius Oncu