Miniştrii de finanţe din UE au convenit ca BCE să fie autoritatea unică de supraveghere bancară

Autor: Radu Bostan 14.12.2012

Miniştrii de finanţe din UE au ajuns ieri la o înţelegere pentru a acorda Băncii Centrale Europene (BCE) puterea de a supraveghea băncile din zona euro, deschizând astfel drumul spre uniunea bancară, cel mai amplu proiect de integrare economică de la crearea monedei unice.



Noul sistem de supraveghere va deveni operaţional în martie 2014 şi va acoperi în primă fază în jur de 200 de bănci. Implementarea ar putea fi amânată dacă BCE are nevoie de mai mult timp pentru a se pregăti. După trei ani de politică anticriză fragmentată, uniunea bancară ar fi piatra de temelie pentru o integrare economică europeană mai profundă şi prima încercare a blocului comunitar de a răs­punde pe o singură voce băncilor cu probleme, care în ultimii ani au împins în colaps state mem­bre precum Irlanda şi Spania, scrie Thomson Reuters.

Vestea a fost primită pozitiv pe pieţele financiare din statele îndatorate ale zonei euro. Spania şi Italia au obţinut randamente mai bune decât acum câteva luni la vânzarea unor obligaţiuni pe trei ani, indicele IBEX al bursei de la Madrid a crescut cu 0,5% în deschidere, iar FTSE MIB al pieţei din Roma a crescut cu 0,3%. În schimb, investitorii de pe bursele statelor nordice nu au fost la fel încântaţi, indicele DAX de la Frankfurt scăzând cu 0,54%, iar cel lon­donez FTSE 100 cu 0,2%, probabil temându-se că relaţia mai strânsă dintre sistemele finan­ciare europene ar putea rezulta în facturi mai mari de plătit la salvarea economică a ţărilor proble­matice.

Următorul pas spre uniunea bancară ar urma să fie o agenţie care să aibă puterea de a închide băncile identificate de BCE ca fiind falimentare. Pentru a suporta costurile unei asemenea ope­raţiuni, agenţia ar trebui să fie susţinută de un fond care să ofere finanţare de urgenţă, însă Ger­mania nu doreşte să plătească preţul închiderii unei bănci spaniole, de exemplu, astfel că acest fond va fi dificil de creat.Uniunea bancară ar fi completată de o schemă pentru a proteja depozitele şi a preveni retragerile masive în cazul panicilor bancare. Această idee nu se bucură momentan de susţinere politică şi probabil cadrul juridic nu va fi stabilit prea curând.

Principalele prevederi ale acordului privind puterile de control ale BCE

Primul pas pentru introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare în UE

Ţările din UE care intenţionează să introducă o taxă pe tranzacţiile financiare au primit săptămâna aceasta undă verde din partea Parlamentului European, se arată într-un comunicat de presă al legislativului blocului comunitar.

În total sunt 11 ţări care au în vedere introducerea unei astfel de taxe, printre care se numără Germania, Austria, Franţa, Spania, Italia, Portugalia şi Grecia, ţări ale căror economii reprezintă 90% din PIB-ul zonei euro. Parlamentarii europeni au susţinut timp de multă vreme introducerea unei taxe pe tranzacţiile financiare pentru că astfel ar determina jucătorii de pe piaţa financiară să îşi asume o responsabilitate mai mare în privinţa rezolvării crizei pe care ei înşişi au creat-o şi ar descuraja asumarea unui risc prea mare în viitor.

"Aceasta nu este o soluţie pentru a scuti sectorul financiar de un impozit, sistemul financiar fiind chiar cel care beneficiază de pe urma crizei. Amânarea introducerii acestei taxe implică costuri mari care sunt plătite în final de cetăţeni", a menţionat Anni Podimata, parlamentar european.

Dat fiind că a obţinut acordul Parlamentului European, acum Consiliul European trebuie să întrunească votul majoritar pentru a permite Comisiei Europene să facă demersurile necesare în vederea implementării noii măsuri. Ioana Niţă



Eurogroup a aprobat eliberarea unei tranşe de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia

Miniştrii de finanţe ai statelor din zona euro au aprobat, joi, eliberarea unei tranşe de 34,4 miliarde de euro pentru Grecia, amânată din iunie, iar banii vor ajunge la statul elen începând de săptămâna următoare, potrivit publicaţiei britanice The Guardian.

"Aceasta a fost cea mai scurtă şedinţă Eurogroup de până acum", a declarat şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, după ce miniştrii au aprobat rapid fondurile pentru Grecia. Decizia de eliberare a fondurilor va deschide calea unei reveniri a încrederii în privinţa creşterii economice şi înfinţării de locuri de muncă pentru greci, a afirmat comisarul european pentru afaceri economice şi monetare Olli Rehn.

Totalul fondurilor pe care statul elen urmează să le încaseze până în martie anul următor, inclusiv cele 34,4 miliarde de euro din decembrie, se ridică la peste 49 miliarde de euro.

Tranşa din iunie a fost amânată în contextul incertitudinilor cauzate de repetarea alegerilor anticipate pentru parlament. Incertitudinea politică a agravat situaţia economică a Greciei, aflată în al cincilea an de recesiune, dar şi îndeplinirea angajamentelor asumate faţă de creditorii externi pentru împrumuturi. Marius Oncu