Cât mai întârzie autostrada Deva-Orăştie, următoarea bucată de autostradă care ar trebui să fie gata

Autostrada Deva-Orăştie, cu o lungime de 32,5 kilometri, construită de austriecii de la Strabag şi de firma românească Straco Grup, ar trebui să fie următoarea autostradă pe care se va tăia panglica. Deşi Ministerul Transporturilor se angajase să o finalizeze anul acesta, cel mai probabil şoferii vor putea circula pe acest tronson abia în 2013.

Lucrările la autostrada Deva- Orăştie, un proiect de 180 de milioane de euro construit cu fonduri europene, au cunoscut anul acesta un avans destul de important, stadiul de execuţie crescând cu circa 52,5% în perioada februarie-noiembrie, arată datele de la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

Cu alte cuvinte, cele două companii care lucrează pe acest tronson au construit în 9 luni aproape 17 kilometri de drum.

Contractul pentru construcţia acestui drum a fost atribuit spre finalul anului 2010, dar în 2011 s-a lucrat într-un ritm destul de redus, la un moment dat lucrările fiind chiar oprite de Protecţia Mediului după ce au fost depuse două contestaţii din partea unor săteni din Hunedoara. Cele două firme care lucrează la această autostradă au reluat însă în forţă lucrările în 2012, construind practic peste jumătate din acest drum anul acesta.

În urmă cu aproape 2 luni, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România susţinea că acest tronson va fi deschis circulaţiei până la finalul anului, urmând ca în februarie anul viitor să fie finalizat complet. Autostrada era construită în proporţie de trei sferturi la 1 noiembrie, potrivit datelor transmise de CNADNR. Tot până la începutul lunii noiembrie, Strabag şi Straco încasaseră peste 106 de milioane de euro pentru această autostradă, echivalentul a circa 60% din valoarea contractului.

Mircea Pop, directorul general al companiei de drumuri, nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei pentru a spune care este data de la care se va putea circula pe acest tronson.

Lungimea autostrăzii Deva-Orăştie este de circa 32,5 kilometri, iar pe traseu vor fi construite 21 de poduri şi pasaje, cel mai mare fiind podul peste râul Mureş, care va avea o deschidere de 720 de metri, potrivit informaţiilor ZF. Strabag, unul dintre constructorii ce lucrează pe autostrada Deva-Orăştie, se numără printre cele mai mari firme de construcţii ce activează pe piaţa locală, terminând anul 2011 cu afaceri de peste 200 de milioane de euro.

Pentru anul 2012, austriecii de la Strabag şi-au propus un avans de aproape 70% al businessului pe piaţa locală, până la aproape 350 de milioane de euro.

Creşterea rulajului austriecilor vine în special pe fondul lucrărilor de infrastructură pe care Strabag le execută în România, în ciuda faptului că anul 2012 a fost destul de slab la capitolul investiţii publice, fondurile alocate în acest sens fiind reduse concomitent cu scăderea considerabilă a numărului de licitaţii. Pe lângă proiectele de infrastructură, printre care autostrăzile Deva-Orăştie şI Orăştie-Sibiu, Strabag construieşte şi o serie de proiecte private, printre acestea numărându-se şi clădirea de birouri Sky Tower din Capitală, care este şi cea mai înaltă clădire din Capitală, dar şi din ţară.

Pe de altă parte, constructorul bucureş tean Straco Grup, cealaltă firmă care lucrează la tronsonul Deva-Orăştie, a fost anul trecut o adevărată surpriză în topul celor mai mari constructori româneşti.

Compania a reuşit să-şi majoreze în 2011 rulajul cu aproape 70%, până la 88 de milioane de euro, în timp ce profitul net s-a dublat, la 1 milion de euro.

2011 a fost primul an în care constructorul deţinut de fraţii Alexandru şi Traian Horpos a reuşit să intre în top 10 al celor mai mari companii de construcţii cu acţionariat românesc. Straco Grup a câştigat în perioada 2010-2011 contracte de cel puţin jumătate de miliard de euro, pe cont propriu sau în parteneriat cu alte firme de construcţii, potrivit datelor centralizate de ZF. Informaţii despre acţionarii companiei sunt puţine, aceştia refuzând de-a lungul timpului să răspundă solicitărilor ZF.

Ce se ştie însă este că Straco Grup se numără printre cei mai activi constructori din Bucureşti, fiind, de-a lungul timpului, implicat în mai multe contracte de reabilitare a străzilor atât cu Primăria sectorului 3, cât şi cu Primăria Bucureşti, însă în ultima perioadă a câştigat o serie de proiecte de infrastructură „mare“.