Ziarul Financiar propune un guvern al oamenilor din business

Experienţa în management şi gestionarea de bugete mari ar trebui să fie criteriile de selecţie pentru noii miniştri.

Ziarul Financiar a făcut un exerciţiu, propunând pentru cele mai importante ministere trei nume din zona de specialitate care în mediul privat s-au făcut remarcate prin prestaţia lor.

Premierul Victor Ponta a anunţat ieri după ce a fost desemnat de pre­şe­dintele Traian Băsescu să formeze Guvernul că va prezenta joi structura Cabinetului care va avea trei vicepremieri şi cel puţin 22 de miniştri. Anul 2013 şi următorii s-ar putea dovedi extrem de grei, caz în care actuala putere ar putea pierde din încredere, drept urmare calitatea viitorilor miniştri şi calitatea actului de guvernare vor cântări extrem de mult în asigurarea suportului public pentru eventualele măsuri administrative nepopulare.

Asemenea numelor propuse de ZF, viitorii miniştri va trebui să aibă experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să fie performanţi, să-şi asume responsabilităţi, dar şi să cunoască mecanismele de funcţionare a statului pentru a le putea îmbunătăţi.

Premierul desemnat Victor Ponta (40 de ani) va prezenta joi structura noului Cabinet, iar votul de învestitură în Parlament va avea loc vineri dimineaţă.

Astfel, epoca frământărilor politice care a ţinut o vară şi o toamnă întregi se încheie înainte de sărbătorile de iarnă, mai devreme decât cele 10 zile pe care un premier desemnat le are la dispoziţie din ziua desemnării sale pentru a veni în faţa Parlamentului cu structura guvernului şi programul de guvernare.

Mandatul viitorului Cabinet - al 15-lea de după revoluţie - ar urma să fie de patru ani. Până acum, doar trei premieri - Nicolae Văcăroiu, Adri­an Năs­­tase şi Călin Popescu-Tăriceanu - au dus la bun sfârşit un mandat de patru ani.

"Azi (ieri - n.n.) s-a făcut desemnarea candidatului la funcţia de prim-ministru, conform voinţei exprimate de electoratul român. Miercuri-seară se pot alege structurile noului Parlament. Joi la prânz eu sunt pregătit cu structura Guvernului, candidaţii la funcţia de miniştri şi programul de guvernare - îl trimit la Parlament, astfel încât joi după-amiază pot fi audiaţi oricât de târziu miniştrii. Vineri dimineaţă avem votul în Parlament", a arătat Victor Ponta, imediat după desemnarea sa ca prim-ministru.

ZF vă propune Guvernul de business:

Condiţii pentru viitorii miniştri: experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să aibă un bun renume PNL şi PSD, principalele formaţiuni din USL, sunt în toiul împărţirii funcţiilor ministeriale într-un guvern ce va fi croit pentru cel puţin 22 de miniştri, dintre care trei vor deţine poziţii de vicepremier. Viitorul Guvern va avea o sarcină grea, drept urmare calitatea viitorilor miniştri şi calitatea actului de guvernare va cântări extrem de mult în conservarea suportului public. ZF a făcut un exerciţiu şi a propus pentru principalele ministere câte trei nume din lumea businessului şi motivează alegerea. Pentru că, asemenea numelor propuse de ZF pentru viitorul Cabinet, viitorii miniştri ce vor fi aleşi de liderii politici va trebui să aibă experienţă în management, să fi lucrat în mari proiecte de restructurare şi dezvoltare, să ştie să gestioneze bugete şi să fie performanţi, să-şi asume responsabilităţi, dar şi să cunoască mecanismele de funcţionare a statului pentru a le putea îmbunătăţi. Şi nu în ultimul rând, să aibă un bun renume.

Iulian Anghel/Adelina Mihai

Noua structură a Cabinetului va fi prezentată joi, a anunţat premierul desem­nat Victor Ponta. Vineri, Guvernul va cere Parla­mentului votul de învestitură şi, astfel, vom avea un nou guvern înainte de Crăciun. Dar misiunea acestuia se va dovedi grea pentru că urmează un 2013 decisiv din punct de vedere economic, chiar dacă se anunţă un an calm din punct de vedere politic.

Deocamdată, în cadrul negocierilor pentru viitorul guvern, o dispută care a ajuns publică este aceea pentru controlul Ministerului de Finanţe şi foarte probabil că şi PNL şi PSD vor lua o felie în ipoteza în care acesta va fi spart în două - un minister al finanţelor şi unul al bugetului.

Unii economişti critică această "splitare", considerând că ea are raţiuni strict politice - mai multe funcţii şi demnităţi pentru câştigătorii alegerilor - ceea ce ar antrena mai multe cheltuieli cu funcţionarea.

Numele celor 22 de miniştri urmează să fie cunoscute până cel târziu joi. Faţă de cele 16 ministere, câte sunt în prezent, vom asista la o extindere a reţelei de astfel de instituţii. Actualul guvern are 16 ministere şi 20 de miniştri, iar structura sa a fost oricum extinsă când, ajuns la Palatul Victoria, Victor Ponta a revenit la moda "miniştrilor delegaţi" din perioada guvernării Năstase (nu conduc ministere, dar au astfel de poziţii). De asemenea, poziţiile de vicepremier (o astfel de poziţie este deţinută acum de Florin Georgescu) vor fi în număr de trei şi vor fi ocupate de un reprezentant al PSD (Liviu Dragnea), unul al PNL (este vehiculat Daniel Chiţoiu, al cărui nume a fost invocat şi în legătură cu preluarea Ministerului Finanţelor) şi unul al UNPR (Gabriel Oprea), deşi acest din urmă partid ar urma să fuzioneze cu PSD. Ponta a anunţat că Oprea va deţine poziţia de vicepremier, dar partidul său, UNPR, nu va avea portofolii ministeriale.

Cine este sigur că preia un minister

Între figurile politice vehiculate pentru a prelua un fotoliu ministerial Liviu Dragnea (secretar general al PSD, ajuns extrem de puternic în partid) are asigurat portofoliul Administraţiei, lucru anunţat chiar de premierul Victor Ponta. (Acest minister ar urma să ges­tioneze şi partea de "dezvoltare" de la Ministerul Dez­voltării şi Turismului - turismul ar putea să fie minister separat.)

Din partea liberalilor, Crin Antonescu i-a anunţat pe Relu Fenechiu şi Varujan Vosganian ca viitori membri ai cabinetului.

Iulian Iancu (PSD) va prelua portofoliul Ministerului Energiei (a cărui apariţie a fost anunţată tot de premier). Ministerul Energiei va rezulta din spargerea în 3 entităţi a Ministerului Economiei, după cum a explicat săptămâna trecută liderul PNL Crin Antonescu.

Daniel Constantin, liderul PC, va păstra portofoliul Agriculturii. Între miniştrii care îşi vor conserva funcţiile se mai numără Titus Corlăţean, ministrul de externe, şi Puiu Haşotti, ministrul culturii.

De mare importanţă va fi Ministerul pentru Marile Lucrări de Infrastructură care se va ocupa de marile investiţii prin preluarea sarcinilor de la alte ministere. Dar pentru această poziţie nu s-a anunţat încă un titular.

UDMR nu intră în guvern

Discuţiile despre cooptarea la guvernare a UDMR s-au blocat ieri din cauza opoziţiei PNL şi a unei părţi a PSD faţă de acest proiect dorit de Victor Ponta. USL are acum majoritatea de 2/3 în Parlament şi poate modifica Constituţia, dar cooptarea UDMR la guvernare ar fi întărit această majoritate consti­tu­ţională. Viitoarea constituţie va consfinţi regio­nalizarea ţării şi va reduce din prerogativele Curţii Constituţionale. Aseară Ponta a anunţat: UDMR nu va face parte din Guvern, nu va avea reprezentanţi nici la nivel de secretari de stat sau de şefi de agenţii. Urmare a acestei si­tuaţii, UDMR a anunţat că intră în opoziţie şi va vota împotriva învestiturii Cabinetului Ponta 2.

Principala urgenţă: bugetul

Principala urgenţă a noului cabinet va fi alcătuirea bugetului pe 2013. Guvernul va miza în proiectul legii bugetului pe o creştere economică de 1,8%, în condiţiile în care progno­zele dife­ritelor instituţii financiare se învârt în jurul valorii de 1%. Defici­tul ar urma să fie de sub 3% din PIB, cum s-a angajat România în faţa FMI şi a UE.

Nu este încă foarte clar ce va face Guvernul cu măsurile anun­ţa­te în programul cu care USL a câş­ti­gat alegerile, cum ar fi reducerea TVA la produsele agro­ali­mentare sau taxarea progresivă a veni­tu­rilor salariale - 16%, 12% şi 8%. Dar FMI va cere Guvernului, cum a făcut de fiecare dată, să identifice noi venituri, dacă are de gând să-şi limiteze încasările prin introducerea unor relaxări fiscale. Deja pensiile vor fi majo­rare cu 4%, ceea ce antrenează un efort bugetar de aproape 500 mil. euro, iar reîntregirea salariilor bugetarilor din care USL a făcut o prioritate a campaniei electorale va costa încă pe atât. De asemenea, sancţiunile financiare primite de la UE pentru cheltuirea defectuoasă a fondurilor UE vor fi suportate din bugetul pe 2013 şi, dacă România nu va fi capabilă nici anul viitor să ia mai mulţi bani de la UE (aceeaşi bani care ne sunt retraşi sau alţii, câ­teva sute de milioane de euro), atunci bugetul de stat va trebui să-şi restrângă şi mai mult cheltuielile.

Spaţiul de manevră este, aşadar, foarte redus pentru Guvern pentru că trebuie să-şi ajusteze cheltuielile la ceea ce are, neputând depăşi deficitul fără să su­porte sancţiuni, mai ales că doreşte să în­cheie un nou acord cu FMI în locul celui care expiră în primăvara viitoare.

Negocieri şi pentru funcţiile din Parlament

Nu numai pentru ocuparea funcţiilor guver­na­mentale se duc în aceste zile negocieri aprinse, ci şi pentru poziţiile de conducere din Parlament.

Noul parlament a fost convocat de preşedintele Traian Băsescu şi se va reuni mâine. În acest timp, negocierile pentru poziţiile în viitorul Legislativ au continuat şi ieri, după ce se blocaseră săptămâna trecută. Noua conducere a Parlamentului va fi alească miercuri.

Crin Antonescu îşi va păstra poziţia de preşedinte al Senatului, iar Valeriu Zgonea pe cea de preşedinte al Camerei Deputaţilor.

Zgonea a anunţat ieri că în viitorul Birou Permanent al Camerei opoziţia va avea trei poziţii - vicepreşedinte, chestor şi secretar - şi depinde de ea cum şi le împarte. Opoziţia va fi formată din PDL (Alianţa România Dreaptă s-a destrămat), PPDD şi UDMR. Tradiţional, minorităţile (18 deputaţi) votează alături de guvern.

Ministerul finanţelor

Andrei Siminel, şeful operaţiunilor NCH în România

Argument: Conduce operaţiunile din România ale fondului de investiţii Broadhurst - unul dintre cei mai mari investitori străini de pe piaţa locală la sfârşitul anilor '90. Este familiarizat cu pieţele de capital . Este cunoscut pentru faptul că urmăreşte foarte strâns bugetele companiilor pe care le are în portofoliu, ceea ce face din el un manager nimerit pentru finanţele României, atât de încercate.

Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank şi preşedintele Consiliului Fiscal

Argument: Este un specialist recunoscut în domeniul fiscal. El conduce din 2010 Consiliul fiscal, care a lansat o serie de opinii fundamentate economic şi neutre din punct de vedere politic cu privire la proiectele de buget, rectificările bugetare sau strategiile fiscal bugetare.

Horia Ciorcilă, acţionar al Băncii Transilvania

Argument: Este unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi bancheri locali şi a reuşit să dezvolte Banca Transilvania în perioada de boom, dar a reuşit să o treacă şi prin anii de criză, obţinând profit în creştere în acest an, când multe bănci mari au avut pierderi. A reuşit să atragă investitori importanţi care să susţină cu capital banca, precum BERD, IFC, Bank of Cyprus, dar fără să cedeze controlul.

Ministerul Comunicaţiilor

Andrei Pitiş, business angel şi preşedinte al ANIS

Argument: A investit în mai multe start-up-uri în domeniul IT, este profesor colaborator la Universitatea Politehnică şi în prezent este preşedinte al Asociaţiei Patronale a Industriei de Software şi Servicii (ANIS). Anterior, a fost timp de mai bine de cinci ani şeful operaţiunilor Ixia în România.
Cătălin Marinescu, preşedintele Autorităţii de Reglementare în Comunicaţii

Argument: Cu o carieră de 15 ani în Romtelecom şi de peste 7 ani în administraţie, dintre care ultimii trei ca şef al arbitrului telecom, Marinescu a condus cea mai mare vânzare de licenţe telecom din istoria României şi a gestionat unele dinte cele mai complexe probleme în reglementarea industriei de comunicaţii

Călin Rangu, directorul executiv al CIO Council, o asociaţie a directorilor IT

Argument: Absolvent al Institutului de Electronică şi Telecomunicaţii din Bucureşti, cu specializarea telecomunicaţii, şi al Facultăţii de Management Financiar-Bancar din cadrul Institutului Bancar Român, Călin Rangu a condus proiecte IT complexe în cadrul Raiffeisen Bank, Raiffeisen Informatik şi IIRUC Service România.

Ministerul dezvoltării

Sorin Greu, directorul general al Bog'Art

Argument: Conduce de opt ani Bog'Art, cel mai mare constructor român de proiecte civile şi industriale, cu afaceri de aproape 80 de milioane de euro. Compania a reuşit anul acesta să-şi adjudece cele mai importante contracte scoase la bătaie în Bucureşti, în special pe zona de birouri.

Romeo Boţocan, directorul executiv al Max Boegl

Argument: Se află la şefia subsidiarei locale a constructorului german Max Boegl. Printre proiectele de anvergură pe care compania condusă de Boţocan le-a realizat în România se numără şi stadionul Arena Naţională din Bucureşti. Totodată, Max Boegl a finalizat anul acesta autostrada Cernavodă-Medgidia-Constanţa, reuşind pe tronsonul Cernavodă-Medgidia să finalizeze lucrările înainte de termenul contractual.

Vladimir Arsene, preşedintele Westfourth Architecture

Argument: Arhitectul Vladimir Arsene, fondatorul şi preşedintele firmei de proiectare Westfourth Architecture, a lucrat 15 ani în Statele Unite până să înfiinţeze compania care a realizat designul pentru o serie dintre cele mai importante proiecte imobiliare din Bucureşti, precum Charles de Gaulle Plaza, Sema Parc sau Asmita Gardens.

Ministerul Transporturilor

Călin Rovinescu, preşedinte şi CEO al Air Canada şi preşedinte al consiliului executiv al Star Alliance, cea mai mare alianţă a companiilor aeriene din lume

Argument: Lucrează pentru Air Canada din 1987, unde a început ca avocat, într-o perioadă în care statul canadian a decis să privatizeze compania. Atunci când compania era pe punctul să fie preluată forţat, Rovinescu a făcut parte din echipa care a împiedicat acest lucru, iar acesta a fost primul pas spre o funcţie de conducere în companie.

Ionel Giuglea, directorul general al Alpine România

Argument: Firma pe care o conduce are în portofoliu proiecte de construcţii pe segmentul rutier, precum autostrada Nădlac-Arad, sau pe cel feroviar, precum modernizarea căii ferate Sighişoara-Aţel. Giuglea a ocupat funcţia de director general al Alpine în perioada 2001-2007 şi a revenit în 2008 la conducerea operaţiunilor locale ale grupului austriac după o pauză de un an şi jumătate, perioadă în care a ocupat funcţia de managing director în cazul diviziei locale a dezvoltatorului imobiliar Raiffeisen Evolution.

Mihai Rohan, preşedintele Consiliului de Administraţie al Carpatcement

Argument: Mihai Rohan a condus timp de aproape zece ani producătorul de ciment Carpatcement Holding, subsidiara locală a grupului german HeidelbergCement. Este considerat cel mai experimentat manager român din industria de profil, fiind supranumit de altfel "tatăl cimentului" din România, datorită unei cariere de peste 40 de ani pe această piaţă.

Ministerul Muncii

Costel Gîlcă, avocat specializat în dreptul muncii, partener al SCPA Gîlcă & Vasiliu

Argument: A lucrat la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg. Este autorul a 12 cărţi de dreptul muncii şi al celei mai mari enciclopedii juridice în dreptul social, cu peste 50.000 de articole, şi a celei mai mari biblioteci online de dreptul muncii, care cuprinde peste 150 de cărţi publicate în România. Ca avocat, a administrat cea mai mare acţiune colectivă introdusă în România, aproximativ 10.000 de dosare ale foştilor militari.
Radu Mavrodin, directorul de resurse umane al Renault

Argument: Coordonează activitatea departamentelor de HR pentru 30.000 de angajaţi ai grupului francez Renault, dintre care peste 17.000 sunt în România. Absolvent al Facultăţii de Matematică, el poartă negocieri cu cel mai puternic sindicat din ţară. Anterior a lucrat pentru companii precum Michelin sau Lafarge.

Irina Socol, director general al SIVECO

Argument: A reuşit să dezvolte Siveco de la o firmă cu doi angajaţi şi afaceri de 3.000 de dolari în urmă cu 20 de ani până la un business de 78 de milioane de euro şi peste 1.300 de angajaţi şi depăşeşte cu mult primul plan de business pus pe hârtie în 1992.

Ministerul Agriculturii

Lucian Buzdugan, directorul fermei TCE 3 Brazi din Insula Mare a Brăilei

Argument: Este directorul fermei de 56.000 de hectare din Insula Mare a Brăilei, cea mai mare fermă agricolă din Uniunea Europeană. El conduce grosul afacerilor de 100 de milioane de euro/an pe care Culiţă Tărâţă, proprietarul TCE 3 Brazi, le face în agricultură. Lucian Buzdugan este doctor în ştiinţe agronomice şi în acelaşi timp unul dintre cei mai cunoscuţi şi respectaţi executivi din mediul local de agribusiness.

Emil Popescu, directorul general al Zarea

Argument: Conduce unul dintre producătorii de vinuri spumante din România, cu afaceri de aproximativ 11-12 mil. euro anul acesta, fiind unul dintre cei mai experimentaţi manageri din industria vinului. El este şi unul dintre cei mai longevivi executivi, reuşind să îşi păstreze poziţia de director al producătorului cu toate că piaţa s-a contractat în perioada de criză.

Jean Valvis, proprietarul Valvis Holding

Argument: Omul de afaceri elveţian de origine greacă venit în România în urmă cu 18 ani a ieşit în evidenţă în business prin afacerile pe care le-a construit de la zero pentru ca apoi să le vândă către grupuri multinaţionale. El a devenit un nume notoriu în industria alimentară după ce a vândut Dorna către Coca-Cola pentru ca apoi să cedeze LaDorna către Lactalis. Acum el îşi încearcă din nou norocul pe piaţa apelor minerale prin brandul Aqua Carpatica, dar are şi afaceri în producţia agricolă sau pe piaţa vinului.

Ministerul Sănătăţii

Theodor Alexandrescu, directorul general al Alico

Argument: Este unul dintre principalii susţinători ai reformei din sistemul de sănătate şi a absolvit Facultatea de Medicină.

Mihai Miron,proprietar al Ropharma

Argument: De profesie farmacist, Mihai Miron este unul dintre primii investitori din industria sănătăţii din România. Continuă să investească în România, atât în domeniul farma, cât şi în agricultură, afacerile sale ajungând la aproximativ 100 de milioane de euro anul acesta.

Petru Crăciun, directorul general al Cegedim

Argument: Cunoaşte cel mai bine industria de medicamente, studiile de piaţă realizate de către compania sa aflându-se pe mesele tuturor managerilor din industria farmaceutică.

Ziarul Financiar propune un guvern al oamenilor din business


Ministerul Afacerilor Externe

Ion Ţiriac, proprietarul Ţiriac Holdings

Argument: Şi-a câştigat o reputaţie la nivel internaţional în domeniul sportului, însă a demonstrat că ştie să facă şi afaceri. A pus bazele pieţei auto locale la începutul anilor '90 prin lansările oficiale ale unor mărci auto precum Mercedes-Benz sau Ford. În 1996 a adus pe piaţa locală reţeaua de retail Metro Cash & Carry.

Herta Muller, scriitoare germană de origine română

Argument: Este o figură cunoscută la nivel internaţional, fiind laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2009

Ion Nestor, partener fondator al casei de avocatură NNDKP

Argument: Nestor este unul dintre cei mai reputaţi şi respectaţi avocaţi români şi a format o firmă cu afaceri anuale de aproximativ 15 milioane de euro - NNDKP. De-a lungul timpului NNDKP a asistat grupuri precum Ford, OMV, Nokia sau Pepsi la derularea investiţiilor de pe piaţa locală, având un portofoliu de clienţi format în special din companii multinaţionale.

Ministerul pentru Mari Proiecte

Iulian Dascălu, proprietarul Iulius Group

Argument: Dascălu este cel mai mare proprietar român de centre comerciale, cu cinci proiecte în portofoliu, şi a dezvoltat în ultimii 12 ani proiecte imobiliare în urma unor investiţii de peste 500 de milioane de euro. El a pornit afacerile în Iaşi, având iniţial un magazin de pantofi.

George Iacobescu, directorul executiv al proiectului imobiliar Canary Wharf din Londra, al doilea centru financiar al Europei

Argument: De profesie inginer, omul de afaceri englez de origine română se ocupă de 25 de ani de cel mai mare proiect de reconversie urbană din Europa. La începutul acestui an Iacobescu a fost înnobilat cu titlul de Cavaler de către regina Marii Britanii, fiind unul dintre executivii români cu cea mai bună reputaţie în străinătate.

Valentin Stoica, directorul firmei de proiectare şi consultanţă Search Corporation

Argument: Este şeful uneia dintre cele mai mari firme de proiectare şi consultanţă de pe plan local. El lucrează de 11 ani în cadrul Search Corporation, companie controlată de omul de afaceri Michael Stanciu, care a participat la o serie de proiecte importante de autostrăzi, printre care şi recent finalizata Cernavodă-Constanţa.

Ministerul Economiei

Mariana Gheorghe, CEO al OMV Petrom

Argument: Conduce din vara anului 2006 operaţiunile Petrom, fiind cel mai puternic executiv din România. În perioada 1991-1993 Mariana Gheorghe a lucrat în Ministerul Finanţelor, pentru ca apoi să-şi înceapă cariera de bancher în BERD.

Ştefan Gadola, vicepreşedinte al Energobit

Argument: Imediat după Revoluţie, alături de doi colegi din fostul RENEL, Ştefan Gadola pune bazele EnergoBit, una dintre primele companii private din Cluj. Azi, EnergoBit este un business de 160 de milioane de euro cu 900 de angajaţi şi cu un portofoliu de clienţi care include firme precum CEZ, Verbund sau Energias de Portugal.

Constantin Toma, proprietar al Romet Buzău

Argument: A pornit de la zero la Revoluţie şi în 20 de ani a pus bazele unui grup cu afaceri de 300 mil. euro în sectorul industrial, principalul sector pe care se sprijină economia României.

Ministerul afacerilor europene

Ovidiu Şandor, acţionar al grupului Moda-Tim

Argument: Cu studii tehnice în Suedia şi experienţa administrării unei afaceri în confecţii, timişoreanul Ovidiu Şandor a dezvoltat cel mai mare parc de afaceri din afara Capitalei, cea de-a patra clădire a proiectului City Business Center din Timişoara fiind dată în folosinţă în acest an în urma unei investiţii de 10 mil. euro susţinute şi din fonduri europene.

Liliana Solomon, CFO al Vodafone pentru Europa

Argument: Coordonează departamentul financiar al grupului britanic de telefonie mobilă Vodafone pentru regiunea Europa, poziţie din care răspunde de activitatea companiei în opt ţări, care au generat venituri de 32 mld. lire sterline în anul fiscal precedent, într-o perioadă în care operatorii telecom se confruntă cu un context economic şi un cadru de reglementare dificile.

Codruţ Pascu, managing partner al Roland Berger Strategy Consultants

Argument: Lucrează în una din cele mai mari firme de consultanţă în management strategic, unde şi-a început cariera ca şi consultant în urmă cu 14 ani. A lucrat în proiecte de restructurare şi integrare a unei companii româneşti achiziţionate în cadrul unei companii multinaţionale de utilităţi, de restructurare a operaţiunilor din Marea Britanie şi Scandinavia ale unei companii industriale globale, precum şi de elaborare a unei strategii de dezvoltare pentru un mare operator european de telefonie fixă.