Împinsă de nevoia siguranţei energetice, Europa păşeşte precaut spre controversatele gaze de şist. Cine este cea mai avansată ţară?

Ziarul Financiar 19.12.2012

Premierul Victor Ponta a spus luni-seară într-o emisiune televizată că se uită cu mare atenţie la gazele de şist şi că Polonia a început deja exploatarea acestui gen de combustibil, care nu costă decât 80 de dolari mia de metri cubi.



Dar el se înşală. Polonia, un stat care se bazează masiv pe importuri pentru a-şi acoperi consumul de energie, este hotărâtă să dezvolte industria gazelor de şist, însă deocamdată singurele foraje făcute aici sunt doar de explorare, iar rezultatele sunt dezamăgitoare.

În Europa, ţări precum Franţa pentru care presiunile consumului de energie nu sunt mari, au interzis exploatarea gazelor de şist din motive legate de protejarea mediului. Acelaşi lucru l-au făcut însă şi statele cărora Rusia le este "prieten", aşa cum este cazul Bulgariei. Marea Britanie a repermis explorarea, sub control mai strict, dar n-a produs niciodată comercial.

Polonia este cel mai ambiţios avocat al gazului de şist din Europa, deşi şi-a redus anul acesta cu 90% estimările privind rezervele, scrie agenţia Thomson Reuters. În goana după resurse, Varşovia a permis ca activităţile de explorare să fie făcute atât de companii de stat, cât şi străine. Dar după ce a forat două puţuri, grupul american Exxon Mobil a aruncat prosopul atenţionând că nu a găsit suficiente gaze sau petrol pentru a justifica forări adiţionale. Însă Polonia insistă deoarece este hotărâtă să-şi limiteze dependenţa de importurile de gaze de la grupul rus Gazprom prin care-şi acoperă 75% din consum.

"Dacă putem obţine gaze din altă parte în afară de Rusia, am avea un atu în negocierea preţului cu Rusia. Gazul de şist este cea mai importantă opţiune", a declarat Stanislaw Cios, consilier în ministerul de externe polonez.

Dar în cazul Poloniei este de subliniat că aici energiile hidro, solară şi eoliană sunt considerate nefezabile din cauza amplasării şi geografiei ţării. România însă este gazda unora dintre cele mai mari proiecte eoliene din Europa, iar industria energiei solare a căpătat amploare.

Europa de Est

Dintre statele UE foste comuniste, Bulgaria a interzis explorarea gazelor de şist după proteste masive în acest sens. Bulgaria are însă o relaţie mai "specială" cu Rusia, de la care importă gaze naturale la preţ redus şi cu care cooperează în câteva proiecte energetice.

De asemenea, explorarea este suspendată în Cehia din motive legate de ocrotirea mediului înconjurător, iar în Slovacia extracţia ar putea fi limitată deoarece o parte a rezervelor de gaz de şist din această ţară se găsesc lângă Dunăre. Ambele ţări sunt complet dependente de importurile de gaze, cea mai mare parte provenind din Rusia.

România importă doar aproximativ un sfert din gazele consumate deoarece are resurse considerabile. Exxon Mobil şi OMV Petrom au descoperit rezerve de gaze naturale estimate la 84 miliarde de metri cubi, însă acestea ar putea fi eclipsate de rezervele de gaz de şist, notează Reuters. Analiştii spun că depozitele de gaz de şist împreună cu cele de gaze convenţionale ar putea acoperi tot consumul României pentru câteva decenii.

Administraţia americană pentru Informaţie în domeniul Energiei estimează că România, Bulgaria şi Ungaria ar putea deţine depozite de 538 miliarde metri cubi de gaz de şist, echivalentul consumului pe un an la nivel european.

Occidentul european este prudent

În partea de vest a Europei, preşedintele francez Francois Hollande a interzis dezvoltarea industriei gazului de şist în timpul mandatului său din cauza îngrijorărilor privind efectele asupra mediului după ce administraţia preşedintelui anterior Nicolas Sarkozy a interzis utilizarea tehnologiei fracturării hidraulice. Unii membri ai guvernului nu resping soluţia gazului de şist, dar aşteaptă îmbunătăţirea tehnologiei de producţie.

Franţa alături de Marea Britanie şi Polonia ar deţine, potrivit estimărilor, cele mai mari depozite de gaz de şist din Europa. Franţa însă îşi acoperă o mare parte din consumul de energie cu producţia centralelor nucleare.

În Marea Britanie explorarea gazului de şist a fost interzisă timp de 18 luni până luna aceasta după ce forările au provocat două cutremure. Activităţile pentru dezvoltarea acestei industrii se supun acum unor reguli mai stricte, potrivit Bloomberg.

În Germania, parlamentul a respins o propunere de interzicere a fracturării hidraulice. Această tehnologie este folosită aici din anii '60 şi a fost utilizată de cel puţin 275 de ori la puţuri convenţionale de gaze naturale şi petrol în landul Saxonia Inferioară. Dar Germania este un stat recunoscut pentru rigoarea legislaţiei de protecţie a mediului.

În România, după învestire, în luna mai, guvernul condus de Ponta a impus un moratoriu pe extracţia de gaze de şist până la finalizarea studiilor europene privind impactul tehnologiei de extracţie, fracturarea hidraulică, asupra mediului. Una dintre companiile cele mai interesate de exploatarea gazelor de şist româneşti este gigantul americal Chevron. Având în vedere tendinţele internaţionale, aşteptarea pare cea mai bună soluţie pentru România.

Despre gazele de şist în Europa şi în lume