Notarul Camilia Pop, eliberată de CAB pentru a fi aproape de copilul ei cu dizabilităţi

CAB a dat publicităţii, miercuri, motivarea deciziei prin care a dispus, în dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, ca mai multe persoane, printre care doi notari publici suspectaţi de sprijinirea grupului infracţional, să fie lăsate în libertate.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) ceruseră mandate de arestare pentru 20 de persoane, printre care notarii publici Camilia Damiela Pop şi Liuba-Liliana Alexandrescu, însă, în cazul acestora şi al altor şapte învinuiţi, instanţa a respins solicitarea.

"În mod similar, pentru inculpata Pop Damiela Camilia, se reţine că este cercetată doar pentru trei acte materiale şi nu este cunoscută cu antecedente penale", notează judecătorul Luciana Mera, în motivarea deciziei de punere în libertate.

Magistratul menţionează că, în cazul Camiliei Pop, s-a avut în vedere şi "situaţia familială deosebită" a acesteia. "În mod special, în ceea ce o priveşte, instanţa are în vedere situaţia familială deosebită, astfel cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar, respectiv că are un copil în vârstă de 14 ani cu dizabilităţi, dificultăţi majore de integrare socială şi şcolară, care necesită supraveghere şi reclamă prezenţa mamei", menţionează judecătorul, în documentul citat.

Referitor la notarul public Liuba-Liliana Alexandrescu, instanţa constată că aceasta, datorită specificului acţiunilor pe care le-a comis, "a sprijinit în mod substanţial obţinerea ilegală a creditelor, însă în sarcina sa se reţine comiterea a şase acte materiale, ceea ce evidenţiază o contribuţie mai redusă la producerea prejudiciului".

În plus, notează judecătorul Curţii, Alexandrescu nu este cunoscută cu antecedente penale şi, aşa cum rezultă din actele depuse la dosar, este caracterizată favorabil de Camera Notarilor Publici şi de către colegi, este căsătorită, are doi copii minori şi probleme de sănătate, toate aceste împrejurări punând în evidenţă faptul că, pentru buna desfăşurare a procesului penal, nu este necesară privarea de libertate a notarului public.

În dosarul fraudelor bancare de 85 de milioane de euro, au fost arestate sâmbătă şi duminică, la propunerea procurorilor Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), 11 persoane, respectiv Adrian Martiş şi Andrei Nanu, ambii directori la BRD, Andrei Suditu, Claudia Maria Peter (persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relaţii al lui Vasile Creştin şi care executa întocmai dispoziţiile date de către cei doi directori din BRD), Daniel Sandu, Diana Mihaela Gireadă (evaluator), Sava Tipa, Ioan Repede, Alexandru Ploscaru, Bogdan Florin Dinu şi Livia Bobu.

Pentru alte nouă persoane, printre care Ioan Creştin şi Marius Locic, CAB a dispus interdicţie de a părăsi ţara pe perioada cercetărilor.

Luni, CAB a decis emiterea unor mandate de arestare în lipsă pentru Vasile Creştin, Constantin Irinel Militaru şi Mihăiţă Cătălin Ruşitoru, numărul arestărilor ajungând astfel la 14.

În cazul altor 21 de persoane, au fost emise, de asemenea, ordonanţe de obligare de a nu părăsi ţara timp de 30 de zile.

În acest dosar, anchetatorii au făcut, în 13 decembrie, 48 de percheziţii în Bucureşti şi trei judeţe, fiind vizată o grupare coordonată de persoane influente din mediul de afaceri din Capitală care ar fi luat ilegal credite de la două bănci pentru 35 de firme cu sprijinul a şapte directori ai băncilor, prejudiciul fiind de 85 milioane de euro.

"Sub coordonarea unor persoane influente din mediul de afaceri din municipiul Bucureşti, învinuiţii au realizat beneficii financiare substanţiale prin săvârşirea de fraude bancare, respectiv prin obţinerea în mod ilegal de credite de la două unităţi bancare, pentru un număr de 35 de societăţi comerciale controlate de către membrii grupului infracţional organizat", s-a arătat într-un comunicat de presă al DIICOT.

Procurorii susţin că membrii grupului infracţional ar fi fost sprijiniţi de şapte directori generali sau directori comerciali ai unităţilor bancare, acuzaţi că ar fi coordonat procedurile de selecţie a firmelor, ar fi dat avize pentru risc şi ar fi aprobat creditele deşi documentaţiile firmelor nu întruneau cerinţele legale. Totodată, gruparea ar fi fost sprijinită şi de şase funcţionari de la unităţile bancare, în cursul gestionării dosarelor de creditare.