Vacile Tnuva, vândute cu un discount de 80% fostului medic al fermei şi unui om de afaceri din Ialomiţa

Ferma de 900 de vaci de lapte de la Adunaţii-Copăceni a procesatorului israelian de lapte Tnuva a fost cumpărată de omul de afaceri român Marin Boraciu, care deţine firma Albora din judeţul Ialomiţa, prin care operează un abator, şi de Valentin Istrate, doctorul veterinar al unităţii. Valoarea tranzacţiei se ridică la 1,3 milioane de euro (1,05 mil. euro Ă TVA), fiind cu 80% mai mică decât preţul anunţat la prima licitaţie din vara acestui an.

Banii obţinuţi în urma vânzării nu vor ajunge la Tnuva, ci în conturile creditorilor, printre care se numără bănci precum BRD, Banca Românească sau National Bank of Greece.

„Am luat întreaga fermă, ideea a fost să o iau, dar nu am avut atâţia bani, aşa că am apelat la Marin Boraciu care deţine abatorul Albora din Ialomiţa. Vom face o societate nouă, nu am hotărât încă cum se vor împărţi acţiunile, dar voi intra şi eu cu siguranţă în acţionariat. Voi rămâne la fermă să susţin animalele cu alimentaţie şi cu tot ce este necesar“, explică Valentin Istrate, care adaugă că va prelua şi poziţia de director general al fermei.

Medicul veterinar mai spune că se află în prezent în discuţii cu mai mulţi procesatori regionali de lapte pentru a semna contracte de livrare. „Suntem în discuţii pentru a livra către Lactate Bradet. Există un contract semnat şi cu Lactag Piteşti.“

În urma acestei tranzacţii omul de afaceri Ioan Boraciu şi medicul Valentin Istrate au preluat aproximativ 950 de bovine, din care 550 de vaci de lapte, restul fiind junici şi viţei. Pe lângă animale ferma dispune şi de două linii de colectare a laptelui, dar şi de mai multe grajduri pentru animale.

La începutul lunii noiembrie administratorii judiciari ai fermei spuneau că producţia de lapte se ridică la aproximativ 4.000 litri de lapte/zi, însă ei adăugau la acel moment că furajarea suplimentară a animalelor ar duce la o producţie de trei ori mai mare. La un nivel de 15.000 de litri de lapte pe zi şi la un preţ de 1,4-1,5 lei/litru, afacerile fermei s-ar ridica la 1,5-2 milioane de euro/an, potrivit calculelor ZF.

În ultimi patru ani, înainte de a intra în insolvenţă, afacerile fermei nu au reuşit în niciun an să depăşească pragul de 2,5 mil. euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor (MF).

Ferma dispune şi de suficient spaţiu pentru construcţia unor grajduri suplimentare, astfel că unitatea ar putea ajunge la 2.500 de capete de animale. La această dimensiune ferma ar ajunge să se numere printre primele cele mai mari zece din România. Cu toate acestea, afacerea rămâne vulnerabilă la creşterea preţurilor pentru furaje, având în vedere că nu are teren arabil. O bună parte din crescătorii de vaci deţin şi teren arabil, unde produc porumb sau lucernă, materii prime cu care hrănesc animalele.

Înţelegere semnată după zece luni de insolvenţă

Vânzarea fermei vine şi la aproximativ zece luni după ce firma prin care israelienii de la Tnuva administrau unitatea a intrat în insolvenţă, iar afacerea a ajuns pe mâna administratorilor judiciari. În perioada iunie-decembrie afacerile fermei au fost conduse de ZRP Insolvency, divizia specializată în insolvenţe a casei de avocatură Zamfirescu, Racoţi, Predoiu.

Înainte de a intra în insolvenţă investitorii israelieni din spatele Tnuva au reuşit să susţină businessul cu vaci de lapte de la Adunaţii-Copăceni timp de şase ani în intervalul 2006-2011, perioadă ce a coincis cu una de declin pe piaţa bovinelor. În acest interval şeptelul de bovine al României s-a redus cu 900.000 de capete, la 1,9 milioane.

Cumpărată cu 1 mil. $ în urmă cu nouă ani

Ferma de vaci a ajuns în portofoliul israelienilor în 2003, fiind achiziţionată la acel moment în schimbul unui milion de dolari de la producătorul de carne de pasăre Agrozootehnica Mihăileşti, companie care închisese anterior unitatea ca urmare a unei epidemii. Ulterior, procesatorul israelian de lapte a populat cu bovine ferma, iar primele livrări de lapte către fabrica sa din Popeşti-Leordeni, judeţul Ilfov, au fost făcute în 2007.

Raţiunea din spatele investiţiei în ferma de vaci a fost aceea de a crea un adevărat scut care ar fi trebuit să protejeze business-ul local al Tnuva de variaţiile cotaţiilor de pe piaţa laptelui dar şi să îi dea companiei un avantaj strategic în cadrul negocierilor cu alţi furnizori de materie primă.

Calculele hârtiei nu s-au potrivit cu realităţile din teren ale pieţei româneşti astfel că Tnuva a început să se confrunte cu probleme financiare. În încercarea de a asigura lichidităţi fabricii lor de lapte israelienii au încercat să vândă în 2011 ferma dar nu au reuşit. În final, sub presiunea datoriilor Tnuva a decis în urmă cu un an să se retragă definitiv de pe piaţa din România.