Ce soluţii are guvernul Ponta pentru a rezolva bomba cu ceas a deficitului de la bugetul de pensii publice, de 3 miliarde de euro pe an?

Ziarul Financiar 27.12.2012

Cea mai acută acută problemă a guvernării care începe astăzi, care are nevoie nu numai de o soluţie pe termen lung ci de un răspuns mâine, este deficitul de 3 miliarde de euro pe an de la bugetul public de pensii.

Pe primele nouă luni din 2012, de când sunt ultimele date disponibile, cheltuielile bugetului public de pensii au fost de 35 miliarde de lei, iar veniturile de 25 de miliarde de lei. Deficit, 10 miliarde de lei, adică 2,3 miliarde de euro, şi probabil că pe întreg anul 2012 va fi de aproape 3 miliarde de euro.

În 2011 veniturile la bugetul public de pensii, care provin din contribuţia de asigurări sociale plătite de angajat (10,5% din salariul brut) şi angajatori (20,8% din salariul brut), au fost de 35 de miliarde de lei, iar cheltuielile de 48 de miliarde de lei. Deficit: 13 miliarde de lei, adică tot 3 miliarde de euro. În 2010 veniturile fuseseră de 32 miliarde de lei, iar cheltuielile de 42 de miliarde de lei.

Pe de altă parte, pe ansamblu, România va termina anul 2012 cu un deficit bugetar strâns, probabil de sub 2,2 % din PIB, care înseamnă chiar 3 miliarde de euro, la jumătate faţă de anul anterior. Datele pe primele 11 luni din 2012, singurele disponibile deocamdată, arată un deficit de 1,77% din PIB.

Aceasta înseamnă că, dacă nu se ia în calcul deficitul bugetului de pensii publice, bugetul consolidat al României -care include bugetul de stat, bugetele locale, bugetul de asigurări sociale, de sănătate şi bugetul instituţiilor autofinanţate - este pe zero, adică veniturile sunt egale cu cheltuielile.

Cu alte cuvinte, ţara merge azi pe deficit nu pentru viitor, adică nu investiţiile sunt cele creează deficit care să fie acoperit eventual din creşterea economică viitoare, ci, din păcate, pentru obligaţiile trecutului.

Structura economică este de aşa natură că ţara nu poate acoperi din contribuţiile sociale ale celor 4,3 milioane de salariaţi cât sunt astăzi înregistraţi la Institutul de Statistică cele 5,3 milioane de pensii.

Pensia medie era la nivelul lunii septembrie 2012 de 725 de lei, conform datelor de la Ministerul Muncii.

Ce soluţii sunt? De creşterea contribuţiilor sociale nu poate fi vorba, mediul de business reclamând că cele 31,3% procente din salariul brut sunt printre cele mai mari din Europa.

Dimpotrivă, se cere scăderea CAS cu măcar 5%, ceea ce ar lăsa în economie 1,2 miliarde de euro, dar ar majora î n echivalent deficitul bugetului de pensii de la 3 miliarde de euro până la 4,2 miliarde de euro.

Pentru a compensa această scădere, ar trebui să vină la buget 1,2 miliarde de euro din alte surse.

Atunci, ce alte soluţii sunt?

În context, trebuie amintit că 400 de milioane de euro pe an merg la pensiile private obligatorii, adică aşa numitul pilon II de pensii, unde s-au strâns până în prezent circa 2 miliarde de euro.

Nemulţumită de randamentele prea slabe, Ungaria a anulat complet sistemul, aducând readucând contribuţiile private la bugetul de pensii public, iar Polonia le-a tăiat drastic, până la doar 2,5%, sub contribuţia actuală de la noi de 3,5% din salariul brut.

O altă sursă de deficit este plafonarea contribuţiei la pensii la cinci salarii medii brute pe economie, care s-a făcut la solicitatea insistentă a Consiliului Investitorilor Străini şi a altor organizaţii patronale străine precum AmCham.

Salariul mediu brut pe economie este astăzi, decembrie 2012, de circa de 2.000 de lei, salariul mediu net este de 1.400 de lei, iar pentru a da acest salariu angajatorul are cheltuieli totale de 2.500 de lei.

La un salariu mediu brut pe economie de 2.000 de lei pe lună, contribuţia pentru pensie este de circa 620 de lei pe lună. De la cinci salarii medii brute încolo, adică de la 10.000 de lei salariu brut (care corespunde unui salariu net de 7.000 de lei) contribuţia pentru pensii se opreşte la 620 lei X5 egal 3.100 de lei, oricât de mare ar fi salariul.

Conform ultimelor date ale Institutului de Statistică, circa 1,1% din cei 4,2 milioane de salariaţi câştigau în octombrie 2010 un salariu mediu brut de peste 8.000 de lei.

Apoi, trebui reanalizată "contribuţia" negativă la deficit a aducerii în sistemul public a celor 150.000 de pensii speciale, pentru fostele cadre la Ministerui de Interne, Armată şi Servicii Secrete, care costă în fiecare an bugetul aproape un miliard de euro.

Dar singura soluţie viabilă este creşterea numărului de contributori la bugetul public de pensii, ceea ce va acoperi într-o anumită măsură atât deficitul sistemului public de pensii, cât şi va rezolva parţial şi problema sutelor de mii de români care trăiesc în afara oricărui sistem de contribuţii sociale şi pentru care statul nu va avea nici o obligaţie peste 10-20 de ani când nu vor mai avea capacitate de muncă.

Între decembrie 2008 şi februarie 2011, în timpul guvernului Boc, numărul de salariaţi a scăzut de la 4,8 milioane la 4,2 milioane. Guvernul Ungureanu a mişcat puţin piaţa muncii, între 4,2 milioane şi până la 4,3 milioane în mai 2012. Faţă de această dată, guvernul Ponta a adus numărul de salariaţi la 4.320.000 în septembrie 2012, de când sunt ultimele date disponibile. 20.000 de locuri de muncă în plus în cinci luni este foarte puţin, dar bine că sunt cu plus.

Fiecare sută de mii, fiecare zece mii, fiecare mie de salariaţi în plus ar trebui să fie de acum încolo obiectivul prim al acestei guvernări. De aici pleacă totul şi aici se întoarce totul în economie- locurile de muncă.