Economia a stagnat în 2012. Iar anul viitor revenirea va fi anemică, în lipsa fondurilor europene şi a investiţiilor străine

Autor: Claudia Medrega 27.12.2012

Criza politică internă şi producţia agricolă slabă, prăbuşirea investiţiilor şi slaba absorbţie a fondurilor europene, suprapuse pe evoluţia nefavorabilă din marile economii europene, au afectat economia României, care a reintrat în teritoriu negativ în trimestrul al treilea. Analiştii anticipează pentru 2013 revenirea economiei pe creştere, estimările privind avansul PIB oscilând între 0,5-2,2%.

Pentru întregul an 2012 analiştii şi-au ajustat prognozele privind creşterea economică spre 0-0,5%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ. Frânarea economiei vine după ce în 2011 PIB-ul a crescut cu 2,5%, susţinută în principal de industrie şi agricultură.

În acest an, contribuţia negativă din agricultură a anulat creşterea din sectorul serviciilor şi impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB, în timp ce industria şi construcţiile au înregistrat o relativă stagnare, după cum spun analiştii.

Evoluţia economiei României a fost corelată în acest an cu cea a zonei euro, care a intrat oficial în recesiune tehnică, pentru a doua oară în ultimii trei ani, ceea ce a determinat înrăutăţirea semnificativă a cererii externe pentru exporturi.

În anii următori creşterea economică va rămâne, cel mai probabil, modestă urmând să fie influenţată atât de situaţia din zona euro, cât şi de politicile şi reformele aplicate pe plan intern.

Economia României este dependentă de finanţarea externă, astfel că în lipsa fondurilor europene şi a investiţiilor străine directe va fi foarte dificilă creşterea PIB.

Agricultura ar urma să aibă anul viitor un efect de bază favorabil asupra economiei, după impactul negativ din 2012. Iar revenirea economiei zonei euro în teritoriu pozitiv ar influenţa pozitiv exporturile şi producţia industrială. Fondurile europene sunt o sursă potenţială de creştere economică, iar analiştii anticipează o îmbunătăţire a procesului de absorbţie în 2013.

Consumul ar putea ajuta economia României anul viitor graţie şi majorării salariilor bugetarilor, în condiţiile în care exporturile nu vor mai putea susţine PIB-ul ca în anii trecuţi, din cauza problemelor cu care se confruntă zona euro - principala piaţă de desfacere pentru produsele româneşti.

Anul viitor este posibilă o ameliorare a creditării, însă analiştii sunt sceptici că sistemul bancar va fi motorul creşterii economice.

Evo­lu­ţia PIB va depinde şi de mate­ria­­lizarea pro­misiunilor electorale în pla­nuri de gu­ver­nare care să susţină creşterea eco­­nomiei.

România ar urma să ajungă anul viitor la un Produs Intern Brut de 144 mld. euro, fiind pentru prima dată după patru ani de criză când va fi depăşit nivelul PIB înre­gistrat în anul de graţie 2008, când eco­no­mia creştea cu 7,3%, după cum indică cifrele Comisiei de Prognoză.

Cum văd analiştii economia în 2013

Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank

Am putea asista la o uşoară revenire în 2013 (estimăm 1,3% creşterea PIB), concomitent cu o revenire lentă a activităţii economice în zona euro, dar şi un efect de bază favorabil în agricultură (baza de comparaţie fiind redusă de rezultatele slabe din 2012). Impulsul negativ indus de ajustarea fiscală este de aşteptat să se reducă pe măsură ce deficitul bugetar se stabilizează. Deschiderea unor noi capacităţi de producţie în 2013 (ex. DeLonghi sau Bosch) ar putea avea un impact pozitiv asupra creşterii economice. Balanţa riscurilor rămâne înclinată în sens negativ având în vedere că prognozele oficiale de creştere economică pentru zona euro au fost reduse substanţial (BCE: -0,3% faţă de Ă0,5% anterior). Ar putea fi dificil să susţinem actuala prognoză de creştere dacă nu se îmbunătăţeşte rata de absorbţie a fondurilor europene. Pe măsură ce ne apropiem de finalul perioadei de alocare şi proiectele avansează în etapa de implementare, ar trebui să ne aşteptăm la o acelerare a intrărilor de fonduri europene (2013 este ultimul an pentru depunerea proiectelor, iar 2015 este ultimul an pentru plăţi). De asemenea, absorbţia de fonduri europene ar putea substitui dinamica slabă a investiţiilor străine directe.

Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank

În ceea ce priveşte evoluţia activităţii economice estimez o creştere a PIB real pentru anul 2013 de 2%. Anticipez că majoritatea sectoarelor din economie să aibă contribuţii pozitive la această creştere economică. Mă aştept ca sectorul construcţiilor să performeze mai bine în 2013 comparativ cu 2012 susţinut de lucrările inginereşti luând în considerare că există deja foarte multe proiecte ce trebuie finalizate (iar autorităţile au lucrat la prioritizarea acestor proiecte pe criterii de eficienţă), inclusiv unele din fonduri europene. În ceea ce priveşte agricultura, în anul 2013 vom beneficia de un efect de bază favorabil, după ce în 2012 a influenţat negativ creşterea economică în contextul secetei puternice ce a afectat România. Nu anticipez o creştere importantă a industriei în 2013 întrucât cererea externă venită în special din partea zonei euro va continua să fie destul de redusă în contextul în care foarte multe ţări europene vor continua aplicarea unor politici fiscale prudente marcate de consolidare fiscală către obiectivele stabilite prin tratatele europene. În anul 2012 s-a observat o creştere importantă a taxelor nete în contextul eforturilor făcute de autoritatea fiscală în vederea îmbunătăţirii colectării taxelor şi impozitelor şi mă aştept ca această evoluţie să continue anul viitor. După doi ani în care sectorul serviciilor a contribuit negativ la creşterea economică, situaţia pare să se fi schimbat în anul 2012, iar în anul 2013 probabil că se va înregistra o uşoară creştere.

Eugen Sinca, analist BCR

Estimarea noastră de creştere economică pentru 2013 este de 1,1%, după ce 2012 s-ar putea încheia cu o creştere 0 a PIB-ului. Consumul gospodăriilor populaţiei va juca un rol esenţial în creşterea economică din 2013 după majorarea salariilor în sectorul public din acest an, posibila majorare a pensiilor de la începutul anului viitor şi creşterea uşoară a remiterilor angajaţilor români din străinătate. Implementarea de politici pro-creştere economică este o prioritate absolută a României în prezent pentru îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei, creşterea volumului resurselor publice disponibile pentru investiţii şi creşterea economisirii interne în lei, care să susţină creditarea şi să reducă dependenţa de finanţările externe.