Bogdan Baltazar poate a fost duşmanul celor pe care îi critica, dar n-a fost niciodată duşmanul presei şi al ziariştilor

Pentru ziarişti, pentru Ziarul Financiar, Bogdan Baltazar a fost un personaj ideal. Îţi dădea declaraţii, nu îmi amintesc să fi refuzat vreodată să comenteze ceva, chiar dacă de multe ori opinia lui era diferită faţă de ale altora, faţă de cei aflaţi la putere sau faţă de vremuri. Îl găseai repede la telefon sau când nu putea să vorbească te suna el, nu uita să te sune.

De multe ori mă întrebam când mai are timp să se ocupe de bancă, având în vedere că prezenţa lui în spaţiul public era vizibilă. Ştia ce spune, avea curaj în a spune şi nu retracta declaraţiile, dacă ele nu îi plăceau cuiva.

A ştiut încotro se îndreaptă lucrurile la finalul anilor '90 şi începutul anilor 2000. Nu s-a împotrivit privatizării BRD şi cred că a fost un activ bun pentru cei care cumpăraseră acum mai bine de un deceniu a doua bancă din ţară - grupul francez Societe Generale.

Cu toate că a condus o bancă de stat într-o perioadă extrem de dificilă, când cei aflaţi la putere, dar şi în opoziţie se instalau în antecameră pentru bani, nu cred că a fost nevoie să se cureţe în urma lui.

Nici acum nu ştiu ce i-a plăcut mai mult, să fie bancher, preşedinte de bancă sau un personaj public căruia îi plăcea luminile reflectoarelor. Dar îi plăceau ziariştii şi credea în utilitatea presei, pe care a respectat-o. Poate a fost duşmanul celor pe care îi critica, dar n-a fost niciodată duşmanul presei şi al ziariştilor.

Pentru Ziarul Financiar, Bogdan Baltazar a fost un interlocutor valabil.