Top 10 evenimente din energie în 2012

Autor: Roxana Petrescu 31.12.2012

Insolvenţa Hidroelectrica a fost capul de afiş în ceea ce priveşte lista de "realizări" a statului în domeniul energetic. În rest, marile proiecte energetice au rămas tot pe hârtie, nimeni nu a fost interesat de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşteşti este în continuare fără investitori. Managerii privaţi şi listările la bursă au rămas şi ele tot pe hârtie. Pe partea de proiecte private, anul 2012 a adus însă o serie întreagă de realizări. Petrom şi ExxonMobil au dat de gaze la mare adâncime în Marea Neagră. Cehii de la CEZ au terminat parcul eolian Fântânele-Cogealac astfel că după o investiţie de 1,1 miliarde de euro România are acum cel mai mare proiect de acest tip din Europa. Mai mult, Petrom a finalizat lucrările la centrala pe gaze Brazi, singura unitate de acest tip făcută în România în ultimii 22 de ani. Astfel, 2012 devine cel mai bun an pentru proiectele noi de producere a energiei de la Revoluţie încoace.

1. Insolvenţa Hidroelectrica

Pe 15 iunie, unul dintre cei mai mari producători de energie din România, Hidroelectrica, şi-a cerut insolvenţa. Cinci zile mai târziu, evenimentul pe care nimeni nu putea să-l anticipeze s-a produs, Tribunalul Bucureşti acceptând cererea de intrare a companiei în insolvenţă. Vestea a creat un adevărat şoc în piaţă, bancherii care au creditat ani de-a rândul compania sau cei care aveau lucrări cu această firmă cu un business de peste 700 de milioane de euro fiind lăsaţi fără grai la aflarea acestei ştiri. Dar după ani întregi de contracte păguboase, de politici salariale nejustificate sau de achiziţii la suprapreţ una dintre cele mai preţioase companii de stat a fost îngenunchiată, peste situaţia financiară oricum delicată suprapunându-se şi doi ani extrem de secetoşi. Odată cu intrarea în insolvenţă, 6 din cele zece mari contracte directe de vânzare a energiei au fost denunţate, în prezent energia hidro fiind vândută în mod direct numai către Alro, Elsid, Electrocarbon şi Electromagnetica. Euro P.E.C., EFT AG, EFT România (Energy Financing Team), Alpiq RomIn­dustries, Alpiq RomEnergie şi la final Energy Holding au fost rând pe rând decuplate după ce numai în perioada 2006-31 mai 2012 au provocat o pierdere de circa 3 miliarde de lei (circa 700 mil. euro). Potrivit calculelor ZF, în total, de la semnarea acestor contracte, în anii 2003-2004, pierderile ar putea fi de circa 1,5 miliarde de euro. Dar ele nu sunt singurele care au prejudiciat compania în total fiind 500 de astfel de contracte mai mult sau mai puţin păguboase penttrui perla sistemului energetic local.

2. Gazele din adâncurile Mării Negre

În februrie, Petrom împreună cu ExxonMobil, au anunţat rezultatele primei sonde de explorare făcută vreodată în zona de mare adâncime a Mării Negre. Sonda Domino-1 a identificat o acumulare de gaze de circa 42-84 de miliarde de metri cubi. România a consumat anul trecut circa 14 miliarde de metri cubi, ceea ce înseamnă că numai descoperirea din Marea Neagră ar putea alimenta piaţa internă pentru 4 ani de zile dacă se ia în calcul un factor de recuperare de 70%. Pe de altă parte, aceeaşi cantitate, de circa 60 de miliarde de metri cubi, ar putea însemna independenţa faţă de importurile de gaze din Rusia pe o perioadă de circa 20 de ani. Vestea mai puţin bună este faptul că producţia ar putea începe abia în zece ani de zile şi că nu toate cantităţile din zăcământ pot fi recuperate. Sonda de explorare Domino-1, operată de ExxonMobil, reprezintă prima sondă de explorare în ape de mare adâncime din sectorul românesc al Mării Negre şi are o adâncime totală de peste 3.000 de metri sub nivelul mării. Sonda Domino-1 este situată în blocul Neptun, la 170 de kilometri de ţărm, în ape cu o adâncime de aproximativ 930 de metri. După această descoperire, Ucraina şi Bulgaria au demarat proiecte similare în Marea Neagră.

3. Prima centrală nouă din ultimii 20 de ani

În august, Petrom, cea mai mare companie din România, a finalizat lucrările la centrala pe gaze de la Brazi, un proiect de 860 de MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă, care a scos din buzunarele producătorului de petrol şi gaze 530 de milioane de euro. Aceasta este singura termocentrală nouă făcută în România în ultimii 22 de ani şi prin intermediul acestui proiect proiect a ajuns în liga marilor producători de energie din România cu o cotă 8-9%.

4. România are cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa

În noiembrie, cehii de la CEZ au terminat parcul eolian din cele două comune dobrogene Fântânele-Cogeleac. Odată finalizată învestiţia de 1,1 miliarde de euro şi toate cele 240 de turbine eoliene conectate la reţea România a devenit ţara cu cel mai mare parc eolian din Europa. În total, turbinele montate de CEZ au o capacitate instalată de 600 de MW, aproape cât un reactor de la Cernavodă. Energia eoliană a fost din nou vedeta sectorului energetic, în contextul în care de la 826 de MW, câţi erau montaţi la finalul anului 2011, în România au ajuns să se învârte eoliene de aproape 2.000 de MW. Astfel, în total acest sector a atras investiţii de 3 miliarde de euro, fiind unul dintre puţinele domenii care au crescut substanţial în plină criză.

5. Complexul Energetic Oltenia sau ce a rămas din toate strategiile de reorganizare ale sistemului energetic

La începutul lunii iunie a fost înfiinţat Complexul Energetic Oltenia prin fuziunea marilor termocentrale din bazinul Olteniei, Turceni, Rovinari şi Craiova, cu minele de cărbuni ale Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia. Compania nou formată este o structură cu 18.800 de angajaţi şi cu afaceri de aproape un miliard de euro, fiind cel mai mare producător de energie din România. Formarea CE Oltenia este practic ce a mai rămas din toate pla nurile făcute pentru reorganizarea sistemului energetic local, planuri care aveau în centru formarea unui mix energetic după modelul CEZ şi renunţarea la modul de func ţionare actual a sistemului împărţit pe resurse. CE Oltenia nu rezolvă această problemă, ci formează un singur jucător de talie mare activ exclusiv în domeniul termo.

6. Noi intraţi pe piaţa carburanţilor

Anul 2012 marchează extinderea azerilor de la SOCAR pe piaţa carburanţilor din România, planurile anunţate de compania petrolieră de stat a Azerbaidjanului vizând un număr de 37 de benzinării la finalului lui 2012 după investiţii de 50 de milioane de euro. În afară de SOCAR, grupul sârbesc NIS, controlat de ruşii de la Gazprom, a făcut primii paşi pe piaţa locală prin achiziţia a trei benzinării particulare. Planul sârbilor este de a ajunge la 40 de unităţi în 2012 pentru ca în 2014 reţeaua lor să ajungă la 120 de benzinării.

7. Legea energiei

Legea energiei şi a gazelor naturale a fost publicată în Monitorul Oficial pe data de 16 iulie 2012. Una dintre cele mai controvoersate prevederi ale acestei legi este obligaţia participanţilor în piaşa de a tranzacţiona energie exlcusiv pe bursa de energie OPCOM, ceea ce în opinia traderilor ar bloca piaţa. Totodată, a fost emisă şi ordonanţa prin care se modifică sistemul de sprijin pentru energia verde în favoarea producătorilor de energie solară care vor beneficia de 6 certificate verzi cel puţin până pe 1 ianuarie 2014. Anul acesta au fost anunţate şi calendarele pentru liberalizarea preţurilor la energie electrică şi la gaze naturale atât pentru populaţie, cât şi pentru consumatorii industriali. Astfel, în ceea ce priveşte populaţia eliminarea preţurilor reglementate ar trebui să se finalizeze până în 2017, în timp ce pentru consumatorii industriali procesul se va derula mai rapid, până în 2014. Pe partea de gaze naturale, în cazul populaţiei procesul ar urma să fie finalizat până în 2018, iar pentru consumatorii industriali calendarul este mai scurt, adică până în 2014.

8. Preluarea EnergoBit

EnergoBit, una dintre cele mai importante firme româneşti active în domeniul furnizării de echipamente şi servicii pentru sectorul energetic, cu afaceri estimate pentru anul acesta la 160 mil. euro şi 900 de angajaţi a fost preluată de către fondul de investiţii polonez Innova Capital. Un akt pachet de acţiuni a fost preluat de către BERD. Afacerea a fost pusă pe picioare în 1990 de trei clujeni, Péter Pál, ştefan Gadola şi Ioan Socea, toţi cei trei fiind angajaţi la acel moment în cadrul RENEL. Grupul are acum 16 companii şi două unităţi de producţie, portofoliul de clienţi ai EnergoBit fiind alcătuit din firme precum CEZ (Cehia), Verbund (Austria), Energias de Portugal Renovables, ButanGas sau Petrom.

9. Poveşti nemuritoare cu manageri privaţi, listări la bursă şi proiecte de miliarde

Managementul privat în companii de stat a rămas o poveste, nicio companie energetică nefiind condusă acum de profesionişti aleşi pe criterii de performanţă selectaţi în urma acestui proces. Deşi de mai bine de doi ani de zile se vorbeşte despre managerii privaţi, acest proces nu a avut niciun rezultat până acum, dar a înghiţit 300.000 de euro din banii statului. Pe partea de listări la bursă, deşi anul acesta trebuia să intre la tranzacţionare acţiunile Romgaz, Hidroelectrica sau Transgaz, nimic nu s-a întâmplat. Doar un pachet suplimentar de 15% din acţiunile Transelectrica a fost vândut cu 37 de milioane de euro. Restul listărilor au fost amânate pentru anul 2013. Pe partea de proiecte energetice importante, statul nu a găsit niciun investitor interesat de reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă iar proiectul hidrocentralei Tarniţa-Lăpuşteşti este în continuare blocat.

10. Un an pierdut pentru energia solară

Deşi mulţi specialişti spuneau că investiţiile în energia solară vor decola în 2012, la finalul anului bilanţul nu arată deloc încurajator pentru copilul răsfăţat al regenerabilelor. Investitorii în proiecte solare au de partea lor cea mai generoasă schemă de sprijin dintre toate formele de producere a energiei regenerabile, dar cu toate acestea schimăbrile legislative din 2012 au creat nelinişti puternice în sector. Astfel, după un an 2012 mai puţin reuşit, oamenii din piaţă pariază totuşi pe proiecte de 650 de milioane de euro în 2013.