Deficitul de cont curent s-a ajustat spre 4% din PIB şi va continua să scadă în 2013. Investiţiile străine au rămas la un nivel modest, acoperind doar o treime din deficit

Deficitul de cont curent, care măsoară ieşirile nete de valută din economie, a continuat să se ajusteze în acest an, coborând spre 4% din PIB, faţă de 4,4% din PIB în 2011, iar pentru 2013 analiştii estimează o scădere a acestui indicator spre 3-3,5% din PIB, ceea ce reflectă şi o dependenţă mai mică de fluxurile de finanţare externă.

Cu toată ajustarea puternică a deficitului de cont curent din ultimii ani, nivelul rămâne încă cel mai mare din regiune.

Şi este îngrijorător faptul că investiţiile străine directe, care au rămas la un nivel modest şi în 2012, au reuşit să acopere doar o treime din deficitul de cont curent. Investiţiile străine directe au reuşit să finanţeze în primele zece luni din 2012 doar 29,3% din deficitul contului curent, conform ultimelor date anunţate de Banca Naţională. Participaţiile la capital consolidate cu pierderea netă au însumat 440 mil. euro, iar creditele intragrup 833 mil. euro.

Contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat în primele zece luni din 2012 un deficit de 4,34 mld. euro, cu 11,4% sub nivelul din aceeaşi perioadă a anului trecut, ca urmare a majorării excedentului în zona serviciilor şi transferurilor curente şi a reducerii deficitului balanţei veniturilor. Excedentul balanţei transferurilor curente urcat cu 429 mil. euro, în timp ce plusul la servicii a fost de 230 mil. euro. Deficitul balanţei veniturilor s-a redus cu 469 mil. euro.

“Deficitul de cont curent ar putea să închidă anul 2012 sub 4% din PIB, în scădere faţă de 4,4% în 2011, în contextul în care deficitul comercial a prezentat o rezistenţă ridicată la ajustare, corecţia efectuându-se pe seama scăderii deficitului balanţei de venituri şi a creşterii transferurilor curente (atât pe zona guvernamentală, cât şi pe cea privată), dar şi a surplusului balanţei serviciilor. Pentru anul 2013 ne aşteptăm ca deficitul de cont curent să rămână stabil în termeni nominali şi să se reducă uşor în termeni relativi (posibil să ajungă la 3,5% din PIB)”, spune Cătălina Molnar, economistul-şef al UniCredit Ţiriac Bank.

În timp ce gradul de acoperire a deficitul de cont curent prin capitaluri de natura fondurilor europene şi investiţiilor străine directe s-a îmbunătăţit faţă de 2011, acesta rămâne net inferior altor ţări din ECE (cele mai multe înregistrând un grad total de acoperire şi chiar peste), aminteşte Molnar. În plus, în România au avut loc primele ieşiri de capital pe anumite instrumente de datorie de după 2009.

Eugen Sinca, analist BCR, crede că deficitul de cont curent s-ar putea reduce spre 3% din PIB 2013 pe fondul creşterii exporturilor întreprinderilor care au beneficiat de investiţii străine directe în anii precedenţi, a îmbunătăţirii balanţei serviciilor şi a unor progrese în domeniul absorbţiei fondurilor europene. “Un deficit de cont curent mai mic va reflecta şi o dependenţă mai scăzută de fluxurile externe de capital”.

Pe de altă parte, Florentina Cozmâncă, senior economist RBS Bank, anticipează că deficitul de cont curent va continua să se situeze în jurul nivelului de 4% din PIB.

În ceea ce priveşte finanţarea acestuia, economistul RBS Bank consideră că este foarte important ca autorităţile române să ia măsurile necesare pentru atragerea investiţiilor străine directe care în acest moment acoperă aproximativ 30% din deficitul de cont curent.

“Este foarte probabil ca în anul 2013 să asistăm la o creştere a investiţiilor de portofoliu sub forma investiţiilor în titlurile de stat emise de Ministerul Fiananţelor Publice”, anticipează Cozmâncă.

Cum au evoluat investiţiile străine

Investiţiile străine directe au rămas la un nivel modest în acest an. Iar România nu are cum să se dezvolte fără capital străin, după cum au tot repetat specialiştii în ultimii ani.

Investiţiile străine directe atrase de România în primele zece luni au ajuns la 1,27 mld. de euro, cu 216 mil. euro peste valoarea înregistrată în aceeaşi perioadă a anului trecut, astfel că dacă trendul va continua, este posibil să fie depăşit nivelul de anul trecut.

Anul trecut economia a crescut cu 2,5%, după doi ani de recesiune, însă investitorii străini nu s-au grăbit să vină în România. ISD-urile au atins în 2011 un minim al ultimilor nouă ani, sub nivelul înregistrat în 2003, de 1,94 mld. euro. Pentru acest an analiştii şi-au ajustat prognozele pentru creşterea economică spre 0-0,5%, fără să excludă scenariul trecerii PIB în teritoriul negativ.

Evoluţia activităţii investiţionale în România este corelată cu trendul aversiunii faţă de risc la nivel internaţional.

Dar evoluţia ISD-urilor oglindeşte şi percepţia străinilor faţă de România şi atractivitatea mediului de afaceri. Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe este foarte importantă, având în vedere dependenţa de capitalul extern, în condiţiile în care gradul economisirii interne este redus.

România rămâne puternic dependentă de capitalurile străine atât pentru finanţarea deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent, cât şi pentru rostogolirea datoriei externe.