Nicolăescu declanşează războiul. Competiţia dintre spitalele de stat şi private, la ora adevărului
Nicolăescu declanşează războiul. Competiţia dintre spitalele de stat şi private, la ora adevărului. Puse în faţa pierderii pacienţilor, a medicilor şi asistentelor, spitalele publice l-au determinat pe ministrul sănătăţii să interzică finanţarea competiţiei private. Dar dacă nu vor avea competiţie, cum vor deveni mai eficiente şi cum vor furniza servicii de calitate mai bună?
Războiul care s-a născut în sănătate între spitalele de stat şi cele private arată că cele de stat încep să simtă concurenţa din partea celorlalte, fenomen care nu se întâmpla până acum pentru că pacienţii nu mergeau în masă să se trateze la privat.
Din această confruntare, pacientul va trebui să fie câştigător până la urmă pentru că spitalele de stat vor fi nevoite să-şi îmbunătăţească serviciile ca să merite banii de la stat. Ca reacţie la propunerea ministrului sănătăţii, Eugen Nicolăescu de sâmbătă, care a anunţat că vrea ca din martie să sisteze fondurile statului către unităţile private, ieri au venit declaraţii atât din partea spitalelor private, cât şi a celor publice. Pe de o parte, managerii din spitalele publice afirmă că sistemul public este o "supapă" pentru cel privat pentru că tratează cazurile grave, iar pe de altă parte şefii şi proprietarii din mediul privat susţin că pacientul decide unde trebuie să se trateze, iar fondurile trebuie să-l urmeze.
"Considerăm că banii trebuie să urmeze pacientul. România trebuie să respecte dreptul contribuabilului de a decide singur unde doreşte să îşi rezolve problemele medicale, şi - în consecinţă - unde are nevoie să regăsească o parte dintre banii cu care lună de lună a contribuit la fondul său de sănătate", a spus Dan Fiterman, directorul general al Arcadia, care operează spitalul din Iaşi cu peste 200 de paturi.
La rândul său, Mircea Beuran, şeful Clinicii de chirurgie 2 de la Spitalul de Urgenţă Floreasca, a spus că unităţile sanitare private trebuie să se dezvolte pe susţinerea financiară a fondului privat. "Nu există spital privat care să nu fi trimis în urgenţă cazuri complicate, fie datorită stării generale a pacientului, fie din cauza gravităţii bolii, fie pentru un eşec tehnic. Dar respectivul pacient îşi plăteşte taxele în privat, apoi i se pune adeverinţa de salariat sau talonul de pensie şi este trimis la urgenţă. Totdeauna, o complicaţie este mult mai costisitoare decât un tratament de bază", a spus Beuran, citat de Mediafax.
Miza o reprezintă fondurile pe care Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) le pune la dispoziţie pentru spitale şi care anul trecut s-au ridicat la 7,5 mld. lei (1,6 mld. euro). În România există peste 350 de spitale de stat şi peste 90 private.
Cert este că pentru prima dată, toată această mişcare arată că directorilor din spitalele publice le-a ajuns "cuţitul la os" pentru că pacienţii cu bani au început să se mute la privat şi dacă nu îşi îmbunătăţesc serviciile vor ieşi din piaţă.