De ce fac oamenii buni lucruri greşite

Autor: Ionuţ Pătrăhău 17.01.2013

De cateva zile suntem martorii unor atacuri ale reprezentantilor Guvernului impotriva sistemului medical privat. Nu ma refer aici la disputa legata specific de destinatia fondurilor CNAS ci la argumentatia care a inceput sa fie construita de catre ministrii social-liberali. O argumentatie atat de periculoasa pe cat este de neomogena insasi coalitia la guvernare. Dar nu despre politica vreau sa vorbesc, ci despre felul in care cred ca un om de calitate, plin de intentii foarte bune cum este Dl Dr Arafat isi indreapta energia inspre o directie gresita, cel putin pentru Romania de astazi.

Pentru ca recunosc in declaratiile publice atitudinea negativa a Domnului Doctor in legatura cu ceea ce inseamna activitate medicala privata. Cu sau fara stiinta, isi asuma o responsabilitate uriasa care nu cred ca ii apartine. Credibilitatea pe deplin meritata a D-lui Arafat polarizeaza opiniile exprimate public, facand ca principiile Dumnealui sanatoase vis-à-vis de medicina de urgenta si terapia intensiva sa faca derizorii argumentele referitoare la sistemul medical in general si ca cel spitalicesc chirurgical in special. Declaratiile de azi ale ministerului fac din sistemul privat o capusa a celui public, o piedica a dezvoltarii in bune conditii a sanatatii publice. Gresit si periculos.

Incercand sa dibuiesc motivul pentru care un om bun face un lucru gresit, ma gandesc la urmatoarele argumente:

Ar fi realizat probabil mai mult decat o face, ca sistemul public este sufocat de coruptie, atat la nivelul aprovizionarii cu materiale medicale cat si la nivelul administrarii fondurilor CNAS. Fara a mai spune ca o operatie facuta de un medic renumit la stat costa uneori la fel de mult cat una in sistemul privat. E adevarat, fara factura...

 

Ar mai fi multe motive, insa ma opresc aici sperand ca oamenii buni pe care ne bazam in rezolvarea problemelor grave ale sistemului de sanatate din Romania, sa gandeasca profund si echilibrat, fara a ponegri si defavoriza privatul ci concentrandu-se asupra problemelor reale din sistemul public. Cu alte cuvinte, mi-ar placea sa aud o reactie a ministerului care sa spuna: suntem constienti de coruptia, lipsa de management, lipsa disciplinei financiare si operationale din sistemul public. Stim ca resursele bugetare nu ne sunt de ajuns pentru a recompensa medicii cum s-ar cuveni. Ne angajam intr-o lupta dura cu aceste nereguli si abuzuri si avem un program accelerat de asanare. Pe de alta parte, ne bucuram ca se construieste un sistem privat alternativ, ce se va constitui intr-un exemplu al standardelor pe care le merita orice cetatean. Sprijinim legislativ asigurarile private de sanatate si speram ca in viitorul apropiat acestea vor degreva bugetul de o parte a poverii pe care o duce astazi.

Cred ca o lupta pentru un viitor public sau unul privat este aberanta si inca o data, periculoasa. Singura lupta este cea pentru rezolvarea problemelor pacientilor, iar construirea unui sistem hibrid nu poate fi decat benefica pentru moment. Asta daca oamenii buni nu vor gresi sistematic. Nu cred ca au cum.

Ionuţ Pătrăhău a fost CEO al Regina Maria iar anterior director general adjunct al Băncii Transil­vania