Cel mai grav atac împotriva cetăţenilor occidentali de la sfârşitul războiului din Irak încoace

Luarea de ostatici de ieri din Alger, între care s-a aflat cel puţin un român, şi uciderea a cel puţin 35 dintre ei în urma intervenţiei aviaţiei militare algeriene aruncă UE într-una din cele mai grave crize de securitate de la războiul din Irak încoace.

Cea mai mare teamă este că vor urma şi alte atacuri, iar securitatea cetăţenilor occidentali şi a intereselor occidentale, mai ales în Africa, sunt serios ameninţate.

În chiar ziua în care UE decidea formal să sprijine Franţa în războiul din Mali grupările islamiste afiliate Al-Qaida şi-au pus în practică ameninţările ("Franţa şi-a săpat propriul mormânt"). Un comando terorist a luat sute de ostatici (cel puţin 150 de algerieni şi 41 de cetăţeni străini) în complexul de exploatare a gazelor de la Amenas (Algeria, ţară învecinată cu Mali), iar, în timpul unei prime intervenţii aeriene a armatei cel puţin 35 dintre aceştia au fost ucişi, între care cel puţin şase străini. Informaţia era oferită de agenţia Reuters, dar alte surse, precum agenţia algeriană TSA, au vorbit ieri de sute de ostatici - 600 de algerieni ar fi scăpat, după intervenţia armatei.

O a doua operaţiune aeriană a armatei algeriene împotriva complexului a fost organizată aseară şi, potrivit TSA, militarii ar fi ocupat complexul. Dar informaţiile despre victime erau contradictorii.

La Bucureşti a fost constituită ieri o celulă de criză, iar preşedintele Traian Băsescu a fost ţinut permanent la curent cu evoluţia situaţiei, la fel ca în timpul crizei răpirii jurnaliştilor români în Irak, în 2005.

Atacul de ieri este cel mai grav comis îm­potriva cetăţenilor occidentali de la atenta­tele de la Madrid şi Londra din timpul războiului din Irak şi un semn grav că războiul din Mali - unde Franţa a intervenit împotriva islamiştilor care erau pe cale să cucerească capitala - nu va fi chiar atât de uşor pe cât se aştepta. Franţa este sprijinită, cel puţin verbal, în acest război de UE şi SUA, dar iată că lumea occidentală devine în întregime o ţintă a teroriştilor. Mai multe grupări islamiste au ameninţat că vor ataca interesele occidentale nu numai în Afri­ca, ci şi în Europa, în urma intervenţiei Franţei în Mali - intervenţie care s-a extins de la ata­curi aeriene împotriva grupărilor islamiste la operaţiuni la sol la care participă 1.200 de sol­daţi francezi.

Algeria a fost atrasă în acest război fără voia ei şi a fost "pedepsită" pentru că a permis aviaţiei franceze să-i survoleze teritoriul pen­tru intervenţia în Mali.

Occidentul va avea de acum înainte mari pro­bleme în a-şi apăra interesele şi investiţiile din Africa, mai ales cele în domeniul exploa­tării de gaze.

Complexul de la Amenas (aproape de gra­niţa cu Libia) este exploatat de Sonatrach (Algeria), BP (Marea Britanie) şi Statoil (Norvegia).

Luarea de ostatici a avut loc în zori, iar intervenţia armatei împotriva complexului şi, posibil, împotriva unor coloane de vehicule care încercau să mute o parte dintre prizonieri s-a produs după-amiază şi aseară. Cel puţin 35 de ostatici şi 15 terorişti au fost ucişi în acest prim atac al aviaţiei.

Premierul britanic David Cameron a convocat o reuniune de criză privind ostaticii din Algeria şi a asigurat că întreţine relaţii strânse cu Guvernul algerian.

Cea mai mare teamă, neexprimată însă cu voce înaltă, este că vor urma şi alte atacuri împotriva ţintelor şi intereselor occidentale, mai ales că felul în care a fost organizată luarea de ostatici arată că teroriştii sunt bine antrenaţi, după cum au admis oficiali britanici.

Purtătorul de cuvânt al SRI, Sorin Sava, a declarat ieri pentru Mediafax că s-a constituit o celulă de criză în legătură cu răpirile din Algeria la nivelul instituţiilor abilitate din cadrul sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului. El a mai precizat că astfel de măsuri sunt luate în situaţii excep­ţionale în care sunt implicaţi cetăţeni români.

Grupul petrolier britanic BP a decis ieri evacuarea din Algeria a muncitorilor "neesenţiali" în contextul luării de ostatici.