Ungaria vrea să-i pedepsească pe rezidenţii care au conturi în Elveţia cu o taxă de 35% pe câştigurile de capital

În căutare de noi venituri, guvernul Un­ga­riei vrea să impună o taxă de 35% pe câştigurile de capital pe care le obţin cetăţenii ungari din depozitele constituite la băncile din Elveţia. Dar o mare problemă pentru Buda­pesta ar putea fi obţinerea de informaţii de la autorităţile elveţiene, scrie The Wall Street Journal.

Timp de doi ani, până la sfârşitul anului trecut, guvernul de la Budapesta a permis ca activele să fie repatriate sub condiţia "nevi­no­va­tă" a plăţii unui im­pozit de doar 10%, aceas­tă măsură fiind considerată o amnistie fis­cală. Acum, noua taxă, care ar urma să fie aplicată retroactiv, va fi considerată o pedeapsă penală.

Sumele repatriate de rezidenţii ungari în cei doi ani au totalizat 67 miliarde forinţi (304 mil. dolari), dar autorităţile estimează că ac­tive­le deţinute de aceştia în străinătate valo­rea­ză aproximativ 3,5 miliarde euro, potrivit lui Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban. El a adăugat că cea mai mare par­te din aceste fonduri este ascunsă în con­tu­rile bancare din Elveţia şi că guvernul inten­ţio­nea­ză să ceară autorităţilor elveţiene infor­maţii referitoare la aceste depozite.

În prezent, Ungaria renegociază acordu­rile fiscale interguvernamentale cu mai multe ţări. Acordul cu Elveţia datează din 1982. Cu toate acestea, obţinerea accesului la date va fi extrem de dificilă, a spus Sandor Szmicsek, consilier la Mazars Hungary.

"Un acord între Elveţia şi Ungaria privind impozitarea activelor deţinute la băncile elve­ţie­ne nu este exclus, însă este puţin probabil ca auto­rităţile elveţiene să pună la dispoziţie in­for­maţii cu privire la aceste active şi la titularii lor", a afirmat Szmicsek.

Conform actualelor reglementări, rezi­den­ţii ungari care au conturi bancare în Elveţia tre­buie să dea o declaraţie prin care să menţio­ne­ze dacă vor ca informaţiile referitoare la activele deţinute să fie tratate public sau nu. În cazul primei variante, aceştia pot opta să plă­teas­că taxele sub legea elveţiană, însă datele vor fi disponibile şi autorităţilor din Ungaria.

Dar dacă se alege păstrarea confiden­ţia­li­tă­ţii, titularii conturilor sunt obligaţi, potrivit le­gislaţiei din Elveţia, să achite o taxă de 35% pe câştigurile de capital. Din această taxă, sta­tul ungar va primi 75%, iar Elveţia va păstra 25%.

De la taxe pe câştiguri de capital la impozitarea jocurilor de noroc online

Cabinetul de la Budapesta vrea, de asemenea, să impoziteze cu 20% veniturile operatorilor de jocuri de noroc online, urmând să colecteze astfel anul acesta zece miliarde de fo­rinţi (3,4 milioane euro) la bugetul de stat. Gu­vernul a trimis proiectul de lege spre apro­bare Comisiei Europene, notează Portfolio.hu.

Potrivit proiectului, guvernul intenţio­nea­ză să acorde licenţe pe termen de cinci ani pen­tru jocuri de noroc online, precum pariuri spor­tive, jocuri de cărţi, jocuri de cazinou, curse de ogari şi curse de cai. Taxa de auto­rizare pen­tru un singur tip de pariu va fi de 100 mil. forinţi (341.424 euro), iar firmele ca­re va solicita licenţă vor trebui să aibă un ca­pital social de minimum 200 mil. forinţi (683.000 euro).

Organizatorii vor fi obligaţi să plătească 20% din veniturile nete, plus un comision de supraveghere de 2,5% din veniturile nete tri­mes­triale, care va varia între 100.000 de forinţi (341 euro) şi 50 mil. forinţi (170.700 euro).