Reîncepe lupta pentru trasarea regiunilor şi a „capitalelor“ acestora

Până la sfârşitul anului România ar urma să fie împărţită în regiuni. Câte? Rămâne de văzut. Cum? Probabil pe actuala structură a celor opt regiuni de dezvoltare - cel puţin aşa intenţionează premierul Victor Ponta. Nu, 10 regiuni, susţin unii reprezentanţi politici. Ba 16, sar alţii. Fără să fie încă ceva limpede, lupta pentru desemnarea regiunilor şi a capitalelor de regiuni a reînceput.

Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale - desemnat de premier să se ocupe de proiectul regionalizării - s-a întâlnit ieri cu ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim, iar tema de discuţie a fost: cum ar putea beneficia România de expertiza Germaniei (stat federal) în materie de regionalizare? Tot ieri, partidele din judeţul Bihor şi şefii administraţiei din acest judeţ au venit cu propria lor variantă de regionalizare - 10 regiuni, cu Oradea centrul administrativ al regiunii, după unii, 16 regiuni, dar tot cu Oradea "capitala", după alţii.

Graba cu care a fost avansată această propunere înainte ca ceva să fie încă foarte limpede arată că regionalizarea va stârni multe patimi. Pentru că oraşul care va fi capitala regiunii şi împrejurimile sale ar putea beneficia cel mai mult de pe urma unei astfel de reîmpărţiri, fie şi pentru simplul fapt că va fi centrul administrativ şi polul de putere spre care se vor îndrepta ochii din mai multe judeţe (nu este limpede dacă judeţele vor fi păstrate sau desfiinţate).

Acum Bihorul face parte din regiunea de dezvoltare Nord-Vest al cărei centru este la Cluj. Or, spun cei din Bihor, Clujul a beneficiat cel mai mult ca urmare a faptului că este centrul regiunii Nord-Vest, spre el s-au îndreptat investiţiile care l-au ajutat să se dezvolte. Înainte de fixarea regiunilor administrative (actualele regiuni de dezvoltare nu au statut juridic) trebuie modificată Consti­tu­ţia, care nu consacră noţiunea de "regiune", forma superioară de administrare fiind judeţul. În septembrie va exista un referendum pentru modificarea Constituţiei, Guvernul va promova apoi un pachet legislativ privind noua împărţire administrativ teritorială, iar regiunile vor deveni funcţionale până la finele anului, apreciază Liviu Dragnea.

Un proiect de regionalizare (tot pe structura actualelor regiuni de dezvoltare) a fost şi în intenţia fostului guvern al lui Emil Boc şi a fost susţinut de preşedintele Traian Băsescu. Dar a eşuat în principal din cauza opoziţiei UDMR care voia ca judeţele cu populaţie majoritar maghiară să fie unite într-o singură regiune. Disputele între judeţe vor fi reluate pe măsură ce proiectul va prinde contur.

Cert este că regionalizarea va "slăbi" puterea statului centralizat, admite Liviu Dragnea. Pentru că administraţia centrală trebuie să cedeze o parte din prerogative către regiuni. Uniunea Europeană este, într-o bună măsură, una a regiunilor.

Dar, pe măsură ce Uniunea suportă un mai mare grad de integrare, statele cedează din putere unui "centru" - Bruxelles-ul. Păstrând proporţiile, procesul va fi invers, în cazul regionalizării României: centrul cedează din prerogative, iar regiunile îşi întăresc puterea.

Cum justitică Dragnea această grabă de a avea regiuni până la sfârşitul acestui an? "Cel târziu în decembrie trebuie să fie funcţionale cu structurile de conducere deja alese, consiliile regionale şi preşedinţii sau guvernatori, cum se vor numi. Dorinţa este ca regiunile administrative înfiinţate să devină partenere direct cu Comisia Europeană. Vor pleca competenţe de la nivelul Guvernului către regiuni, în special competenţe de dezvoltare regională. De asemenea, procesul de descentralizare a competenţelor de la nivel ministerial către regiuni şi judeţe va determina o subţiere a personalului la structurile deconcentrate din judeţe şi, automat, şi la ministere personalul se va diminua."

În timp ce Guvernul croieşte planuri, nici judeţele nu stau cu mâinile în sân.

iderii din Bihor ai partidelor parlamentare, parlamentarii şi şefii administraţiei au semnat ieri o declaraţie comună prin care se angajează să susţină şi să promoveze o singură variantă de regionalizare în care Oradea să fie centru regional. Potrivit Mediafax, preşedinţii organizaţiilor judeţene ale partidelor parlamentare, reprezentanţii Consiliului Judeţean Bihor şi Primăriei Oradea, precum şi senatorii şi deputaţii prezenţi la o dezbatere privind regionalizarea organizată la iniţiativa deputatului UDMR Cseke Attila, au semnat ieri la Oradea, o declaraţie prin care se obligă să susţină fiecare în cadrul propriei formaţiuni şi în faţa tuturor instituţiilor şi autorităţilor centrale doar o variantă a regionalizării, conform căreia Oradea va fi centru de regiune.

Conform datelor prezentate de Cseke, de la înfiinţarea Regiunii de Nord-Vest, în jurul judeţului Cluj, care este centrul acestei regiuni de dezvoltare, s-a constatat o deşertificare economică, în sensul că singurul judeţ care s-a dezvoltat a fost Clujul, iar toate celelalte judeţe şi-au încetinit dezvoltarea.

UDMR propune o variantă cu16 regiuni, în care Oradea să fie centrul unei regiuni formate din judeţele Bihor, Sălaj şi Satu Mare.

Pe de altă parte, preşedintele Consiliului judeţean Bihor şi al organizaţiei judeţene a PNL, Cornel Popa, a declarat, citat de Mediafax, că deja a înaintat omologilor săi liberali un proiect conform căruia regionalizarea ar urma să se concretizeze prin înfiinţarea a zece regiuni, respectiv: Crişana (cu centrul la Oradea, formată din judeţele Bihor, Sălaj, Satu Mare şi Maramureş), Transilvania (cu sediul la Cluj-Napoca, formată din judeţele Cluj, Alba, Bistriţa Năsăud şi Mureş), Moldova Nord (cu sediul la Iaşi, formată din judeţele Iaşi, Botoşani, Neamţ şi Suceava), Moldova Sud (cu sediul la Bacău, formată din judeţele Bacău, Vaslui, Vrancea şi Galaţi), Carpatica (cu sediul la Braşov, formată din judeţele Braşov, Sibiu, Harghita şi Covasna), Banat (cu sediul la Timişoara, formată din judeţele Timiş, Arad, Hunedoara şi Caraş Severin), Oltenia (cu sediul la Craiova, formată din judeţele Dolj, Olt, Mehedinţi, Gorj şi Vâlcea), Muntenia (cu sediul la Piteşti, formată din judeţele Argeş, Dâmboviţa, Teleorman şi Giurgiu), Bucureşti (cu sediul în Capitală, şi din care ar face parte şi judeţele Prahova şi Ilfov) şi Dunărea de Jos (cu sediul la Constanţa, formată din judeţele Constanţa, Tulcea, Ialomiţa şi Călăraşi).

După 2011 când a fost declanşţată dezbaterea despre regionalizare au fost economişti care au atras atenţia nu doar asupra beneficiilor, ci şi a capcanelor regionalizării. Regionalizarea nu este doar un leac, ci trebuie examinată şi prin prisma echilibrului bugetar. După cum susţinea economistul Daniel Dăianu, există riscul creşterii necontrolate a unor cheltuieli în măsura în care, scăpate de sub tutela centrului, regiunile se vor angaja în cheltuieli peste puterile lor.

Exemplul elocvent este cel al Spaniei, arată Dăianu. Problemele grave ale ţării vin chiar din cheltuielile angajate de regiuni şi nu de centru.

Propunerea PNL de împărţirea ţării în zece regiuni

Propunerea trebuie agreată de guvern care merge deocamdată pe varianta cu opt regiuni. Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru al dezvoltării regionale, desemnat să pună la punct proiectul regionalizării susţine că regiunile vor deveni funcţionale la sfârşitul anului, după modificarea Constituţiei.