Ambasadorii străini la Bucureşti despre economie: Aduceţi companiile de stat pe profit, cheltuiţi banii de la UE, investiţi în educaţie şi susţineţi IMM-urile

Restructurarea companiilor de stat, di­rec­ţionarea investiţiilor publice şi private către sistemul educaţional şi un mediu antre­pre­norial puternic sunt soluţiile pentru a acce­le­ra creşterea economică din România, pre­zen­tate ieri de ambasadorii Marii Britanii, Poloniei şi Finlandei cu ocazia evenimentului Roma­ni­an Business Leaders Summit, o organizaţie non-guvernamentală fondată în urmă cu doi ani de mai mulţi executivi şi antreprenori din me­diul de business local.

Şeful diplomaţiei brianice la Bucureşti a subliniat că firmele care se află în continuare în por­tofoliul statului trebuie restructurate astfel încât acestea să treacă pe profit. "Trebuie să înce­peţi reformele cu companiile deţinute de stat. Aceste companii trebuie să producă profit şi nu pierderi pentru bugetul de stat."

Declaraţiile lui Martin Harris vin în con­textul în care guvernul Ponta are pe masă mai multe dosare de privatizare, printre care se nu­mă­ră cel al combinatului Oltchim, al trans­por­tato­rului de gaze Transgaz sau al transpor­tato­rului feroviar CFR Marfă.

Harris a readus în lumina reflectoarelor şi o altă "pată" de pe obrazul administraţiei de la Bucureşti: absorbţia fondurilor europene. El a notat că noul buget al Uniunii Europene în pe­rioada 2014-2020 va direcţiona cu precădere fon­durile comunitare către economiile peri­feri­ce, printre care se numără şi România. Amba­sa­dorul a adăugat însă că degeaba va aloca Bruxelles-ul mai multe miliarde de euro Ro­mâniei atâta timp cât Bucureştiul nu va reuşi să cheltuiască aceşti bani. "România trebuie să dez­volte capacitatea de a cheltui fondurile eu­ro­pene, problema este că trebuie să dezvolte această capacitate acum şi nu în viitor. Una din­tre soluţii este aceea de a «cumpăra» aceas­tă capacitate din sectorul privat."

Cu un an înainte de termenul limită pentru programul de fonduri europene din actualul exerciţiu financiar, România continuă să aibă cea mai mică rată de absorbţie din UE. Din cele 30 de miliarde de euro alocate de UE în perioada 2007-2013, România a reuşit să atragă aproximativ 10% din fondurile structurale şi 50% din cele pentru agricultură. În total, pe axa Bruxelles-Bucureşti au venit în ultimii şase ani doar 7 miliarde de euro.

Un alt motor de creştere pe termen lung pentru economie adus este reformarea siste­mu­lui educaţional, a spus Ulla Vaisto, ambasa­doa­rea Finlandei în România. "Acum două sau trei decenii Finlanda era cum este acum România. Atunci eram o ţară să­ra­că, iar oamenii emigrau la acel moment în Sue­dia pentru că era o ţară mai bogată. Situaţia este acum total diferită, iar acest lucru se dato­rea­ză sis­temului de educaţie şi faptului că am dorit să fim o economie bazată pe cunoaştere şi abilităţi."

Sistemul educaţional finlandez este consi­de­rat ca fiind unul dintre cele mai inovative din lume şi în acelaşi timp unul dintre cele mai performante. Spre exemplu, datele Indicelui Competitivităţii Globale, un instrument al Forumului Economic Mondial, consideră sistemul educaţional finlandez ca fiind cel mai per­formant din lume. Spre comparaţie, din punc­t de vedere al performanţei în educaţie aceeaşi instituţie clasează România pe locul 26 între economiile UE.

"Cheltuim 7% din PIB pentru educaţie şi alte 4% pentru cercetare. Schimbările au însă ne­voie de timp, este nevoie să se schimbe o ge­ne­raţie până se vor vedea rezultatele, probabil 15-20 de ani."

O soluţie pentru a reduce şomajul este orientarea către antreprenoriat prin deschide­rea de microîntreprinderi, a subliniat şi Marek Szcygiel, ambasadorul Poloniei în România.

"În Polonia o mare parte din întreprin­de­ri­le mici şi mijlocii se dezvoltă ca o soluţie alter­na­ti­vă la un loc de muncă. De aceea, acestea nu sunt orientate spre creştere. O pătrime din între­prinderile mici şi mijlocii deschise cad după un an", a spus ambasadorul.

El a adăugat că Polonia atrage investiţii stră­ine directe de 13,5 miliarde de euro anual, dar că economia poloneză este un investitor net în străinătate, la aceasta contribuind şi mi­cile companii.

"Dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlo­cii este în Capitală şi spre vestul ţării datorită dezvoltării relaţiilor cu Germania şi Cehia."

Fundaţia Romanian Business Leaders este o organizaţie non-guvernamentală fon­da­tă în luna iulie 2011. Printre fondatori se nu­mără Mihai Marcu (preşedinte MedLife), Lu­cian Butnaru (CEO ZebraPay) sau Andreea Roşca (managing partner Excel Communications).

Unu din doi antreprenori crede că va rămâne la pământ după un prim eşec

Unu din doi antreprenori crede că eşecul este o barieră pentru proiectele de afaceri viitoare, iar numai 12% dintre oamenii de afaceri cred că un eşec în businesss este o oportunitate de învăţare, se arată în rezultatele studiului "Barometrul Antreprenoriatului", realizat de Ernst & Young.

"Diferenţa dintre piaţa din România şi cea din economiile mature este că în cele din urmă 40% din antreprenori consideră că eşecul este o oportunitate de a învăţa", a spus Bogdan Ion, country managing partner al Ernst & Young.

Rezultatele studiului arată că 56% dintre antreprenorii chestionaţi au răspuns că tinerii antreprenori au acces foarte dificil la finanţare, iar un total de 92% din respondenţi consideră că finanţarea este dificilă pentru tinerii întreprinzători. În acelaşi timp niciun respondent nu crede că obţinerea de fonduri este o misiune uşoară pentru un antreprenor la început de drum.

Mai mult, rezultatele studiului arată că antreprenorii locali nu sunt mulţumiţi de modul de reglementare şi impozitare, în condiţiile în care doar o treime din cei chestionaţi consideră că România are o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri de la zero.

Concluziile studiului făcut de Ernst & Young au rezultat în urma agregării răspunsurilor a 95 de antreprenori, dar reprezintă şi concluziile unei serii de 12 interviuri cu 12 cunoscuţi antreprenori români.