Unde a câştigat şi unde a pierdut România la capitolul “fonduri europene 2014-2020”, comparativ cu “fonduri europene 2007-2013”

Autor: Iulian Anghel 09.02.2013

România va primi de la UE, în perioada 2014-2020, (fonduri structurale şi agricultură) 39,88 mld. euro, în creştere cu 18% faţă de alocările din exerciţiul financiar 2007-2013.

Cum arată tabloul de bord al fondurilor europene ce vor fi primite de România, în urma acordului intervenit vineri seara între liderii UE:
 
- Pe fondurile structurale România va primi, între 2014-2020, 21,82 mld. euro, în creştere cu 10% faţă de alocările din perioada 2007-2013 (19,8 mld. euro, sumă actualizată cu inflaţia).
 
- Pe Politica Agricolă Comună (PAC) va primi 17,5 mld. euro, în creştere cu 27% faţă de alocările din actualul exerciţiu financiar multianual al Uniunii (13,8 mld. euro).
 
În cadrul PAC, pe cei doi piloni – “plăţi directe” şi “dezvoltare rurală” sumele comparate arată astfel:
 
- Pe plăţi directe către fermieri va primi 10,3 mld. euro, faţă de 5,6 mld. euro în perioada 2007-2013 (plus 3,4 mld. euro).
 
- Pe dezvoltare rurală i s-au alocat 7,1 mld. euro, faţă de 8,2 mld. euro între 2007-2013 (minus 1,1 mld. euro).
În cadrul PAC va exista o “flexibilitate”, în sensul că 25% din suma totală poate fi transferată de la un pilon la celălalt – de la plăţi directe la dezvoltare rurală şi invers.
 
În exerciţiul financiar viitor, banii pot fi cheltuiţi în intervalul N+3 (trei ani după data convenită că un proiect va fi încheiat), faţă de N+2 în prezent – adică întreaga alocare trebuie absorbită în 10 ani de la debutul exerciţiului financiar.
 
În exerciţiul financiar 2014-2020, TVA pentru proiectele cu bani europeni, va continua să fie eligibil la finanţare (TVA poate fi plătiti din sumele nerambursabile).
 
Rata de cofinanţare naţională pentru fondurile structurale rămâne de 15% (85% bani europeni, 15% banii proprii).
 
Pe dezvoltare rurală rata de cofinanţare va rămâne la 25% (75% banii UE, 25% bani proprii).
 
În cazul în care un stat din UE are un acord de asistenţă  financiară, fie cu FMI, fie cu UE, cofinanţarea naţională scade pe respectiva perioadă la 5% pentru fondurile structurale (5% cofinanţare naţională, 95% banii UE), iar pe dezvoltare rurală la 15% (15% cofinanţare naţională, 75% banii UE).
 
Prefinanţările (banii daţi înainte de UE) vor fi de 3% din valoarea unui proiect (România voia ca procentul să ajungă la 8%). Pentru statele care în 2010 au avut un acord de finanţate cu FMI sau UE, procentul prefinanţărilor va fi de 4% - deci pentru România procentul prefinanţării este de 4%, atât pentru fondurile de coeziune cât şi pentru cele care privesc dezvoltarea rurală.