Dar banii unde sunt? Cum se bat Ponta şi Băsescu pe nişte cifre care nu înseamnă nimic, uitând că în spate au un dezastru cu atragerea fondurilor europene

Autor: Cristian Hostiuc 09.02.2013

Nici bine nu s-a încheiat împărţeala de 18 de ore de la Bruxelles, că preşedintele Băsescu şi premierul Ponta deja au început să se bată în declaraţii pe tema miliardelor de euro pe care le-a obţinut România pe hârtie din bugetul Uniunii Europene, pentru perioada 2014-2020. 

Băsescu a prezentat rezultatul de la Bruxelles ca fiind o victorie pentru România, susţinând că a obţinut la negocieri 39 de miliarde de euro, plus încă patru miliarde de euro din nişte resturi anterioare. În total, în tabelul Excel de la Bruxelles, România poate să obţină în noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene, 43 miliarde de euro. Pentru preşedinte, ceea ce a obţinut a fost ceva istoric.  
 
De la Bucureşti, gelos că nu a fost el cel care a negociat împărţirea şi nu a rămas cu cearcăne la ochi, premierul Ponta a prezentat negocierea lui Băsescu ca fiind un rezultat prost. România a obţinut mai puţin decât şi-a propus atunci când Băsescu a plecat să negocieze. 
 
Probabil că va urma o săptămână în care cele 43 de miliarde de euro, pe hârtie, obţinute de Băsescu, vor fi tocate de USL.
 
Ceea ce uită să vadă atât Băsescu cât şi Ponta este dezastrul pe care îl are România în atragerea fondurilor europene. Amândoi liderii politici, plus camarilele lor, au administrat şi au girat într-un fel sau altul, atât de la putere cât şi din opoziţie, catastrofa denumită "Fonduri Europene". Din 30 de miliarde de euro, cât i s-a alocat României în exerciţiul financiar 2007-2013, toate guvernele care fost la putere, plus partidele din spatele lor, au reuşit să atragă şi să aducă în economia Românească numai trei miliarde de euro, adică 10%. Având în spate această administrare, cei doi lideri politici se bat în declaraţii deşi adminsitraţia românească, girată de actualele partide, nu va reuşi să atragă fonduri europene la nivelul cifrelor pe care se bat acum cei doi. 
 
Cum am putea să credem că adminsitraţia de la Bucureşti, care acum este condusă de USL, adică de PSD şi PNL, va putea să atragă mai multe fonduri europene? Ce ne face să credem, având în vedere istoricul, că din 43 de miliarde vom obţine mai mult de 7-8 miliarde? Dacă am obţine mai mult decât atât, atunci ar trebui ca celor care au girat această infuzie de bani să le facem statuie. 
 
În perioada 2007-2008, România a fost condusă de guvernul Tăriceanu, care a avut susţinerea PNL, PSD şi UDMR. Între 2008 şi 2009, guvernarea a fost asigurată de PD-L cu PSD, unde premierul Ponta a fost ministru. Din 2009 până în 2012, PD-L a guvernat alături de UDMR, dar la nivel local de atragerea fondurilor europene s-au ocupat atât PD-L, PSD cât şi PNL sau UDMR. Actualul vicepremier Liviu Dragnea a fost băgat până în gât cu fonduri europene la Teleorman, unde a fost şeful consiliului judeţean, asta ca să dau un exemplu. Deci până la urmă administraţia, care este o învârtire de cadre între membrii, azi eşti la PSD, mâine la PD-L dacă revin la putere. Deci toată administraţia este aceeaşi şi nu avem niciun motiv să credem că ceea ce nu au făcut în şapte ani cu fondurile europene vor putea să facă în următorii şapte ani. Plus că şefii de autorităţi de management al fondurilor europene sunt cam aceiaşi, pentru că schimbă barca odată ce se schimbă puterea. 
 
Din păcate, nici cei patru ani de criză, care au trântit la pământ sute de mii de afaceri şi au redus la minim încrederea oamenilor că ar putea să fie mai bine în viitor, nu le sunt de ajuns liderilor politici pentru a vedea cât de prost au administrat economia în această perioadă, şi tare mă îndoiesc că aceiaşi lideri politici vor putea să administreze mai bine în viitor. Până una alta, asistăm la o bătaie politică pe nişte cifre care în realitate nu înseamnă nimic. Pentru că lipsesc banii şi vor lipsi banii şi în noul exerciţiu financiar al Uniunii Europene. Din 43 de miliarde de euro pe hârtie, tare mă tem că nu luăm numai 10%, pentru că istoria e mai puternică decât viitorul.