Franţa se loveşte de Germania în drumul spre creştere economică

Preşedintele Franţei François Hollande nu reuşeşte să convingă Germania că austeritatea nu-i va aduce Europei creştere economică, iar relaţiile dintre cele două mari puteri europene devin tot mai tensionate pe măsură ce interesele Parisului se lovesc de deciziile luate la Berlin.

Tensiunile dintre Franţa şi Germania au fost cât se poate de evidente săptămâna trecută, când oficialii de la Berlin l-au refuzat pe Hollande când acesta a cerut stabilirea unui curs de schimb pe termen mediu pentru euro, acţiune care ar fi ajutat moneda europeană să se deprecieze până la un nivel la care exporturile Franţei ar redeveni competitive.

Apoi, la trei zile după apelul făcut de preşedintele Franţei, cancelarul german Angela Merkel şi-a unit forţele cu premierul britanic David Cameron la summitul de la Bruxelles şi au obţinut prima reducere bugetară din istoria UE operată asupra bugetului din perioada 2014-2020.

"Credeţi că acesta este bugetul pe care l-aş fi votat dacă ar fi fost după mine? Nu. Dar în UE nu suntem doar noi, sunt şi alţii implicaţi", le-a spus resemnat Hollande reporterilor după terminarea negocierilor.

În timp ce Hollande, dar şi Merkel afirmă că realizările de anul trecut, precum cele privind supravegherea sistemului bancar, arată că îşi pot depăşi divergenţele şi pot ajunge astfel la un compromis.

"Bugetul UE pe 2014-2020 îl lasă pe Hollande fără bani de buzunar", titrau ziarele după reducerea cu 3% a bugetului UE, scădere care afectează în special fondurile pentru proiectele din transport, energie, telecomunicaţii, proiecte pe care Franţa le consideră importante pentru stimularea creşterii economice şi a competitivităţii economiei europene.

"Cameron şi Merkel i-au impus lui Hollande măsurile de austeritate", a scris publicaţia franceză Le Figaro după încheierea summitului de la Bruxelles.

Răvăşeala de dinaintea summitului

Hollande s-ar fi putut aştepta la o primire eroică de bun venit la Bruxelles, ţinând seama de succesul pe care Franţa l-a avut în primul ei răz­boi din statul african Mali, unde forţele franceze au alungat din principalele oraşe rebelii care au legături cu organizaţia teroristă Al-Qaeda.

Summitul de săptămâna trecută le putea oferi Franţei şi Germaniei prilejul de a conlucra la o demonstraţie de solidaritate europeană, având în vedere că premierul britanic a pus sub semnul întrebării statutul Marii Britanii de membru al Uniunii pe viitor. Cu toate acestea, Hollande a fost cel lăsat deoparte, coaliţia statelor din sudul şi estul Europei care au pledat pentru un buget mai generos fiind înfrântă de Germania, Marea Britanie şi alte ţări nordice.

Oficialii UE au fost surprinşi când Hollande şi-a anunţat decizia de a nu participa la discuţiile de dinaintea summitului cu Cameron, Merkel şi preşedintele Consiliului European, unde detaliile cele mai importante urma a fi puse la punct, sub pretextul că are alte obligaţii de îndeplinit.

De atunci, ţările pe care Cameron le-a numit "puritanii bugetari", printre care Germania, Olanda, Suedia şi Finlanda, au avut controlul negocierilor, iar Franţa s-a văzut în situaţia de a se mulţumi cu resturile.

"Am observat că Germania le întinde mâna britanicilor mai mult decât nouă", a spus analistul politic francez Eric Zemmour, sugerând că prioritatea lui Merkel acum este să îi ofere premierului britanic motive să rămână membru al UE.

De ce ar vrea Hollande un euro mai slab

Un studiu realizat de Deutsche Bank luna trecută arată că exporturile franceze devin exagerat de scumpe pentru pieţele mondiale dacă euro ajunge la 1,22-1,24 dolari pe unitate, nivel depăşit de mult având în vedere că euro se tranzacţionează acum la 1,33 dolari pe unitate. Însă, exporturile Germaniei ar începe să fie afectate dacă euro ar depăşi 1,54 dolari pe unitate. Un euro mai puternic, dar care nu depăşeşte acest nivel este benefic economiei germane deoarece menţine preţurile bunurilor importate şi inflaţia sub control.

În ceea ce priveşte lupta dintre Franţa şi Germania pentru cursul euro, dreptatea este de partea amândurora. Franţa, din punctul său de vedere, este îndreptăţită să spună că euro este supra-apreciat, deoarece exporturile sale au de suferit. Iar din punctul de vedere al Berlinului euro este ieftin, deoarece la actualul nivel, euro este ieftin şi benefic exporturilor.

O relaţie care a început prost

Relaţiile între cancelarul german, conservatoarea Merkel, şi actualul preşedinte francez, socialistul Hollande, au fost tensionate încă de la început. În campania electorală din Franţa, Merkel l-a susţinut clar pe aliatul său politic, fostul preşedinte Nicolas Sarkozy şi a refuzat orice întrevedere cu Hollande. Odată câştigate alegerile, Hollande şi-a luat în serios misiunea de a convinge Germania să renunţe la politica de austeritate pe care a impus-o ţărilor UE în speranţa consolidării finanţelor publice ale statelor supraîndatorate ale zonei euro. Încă de atunci, Merkel a susţinut clar că disciplina fiscală este obligatorie pentru ţările UE şi nu ceva supus negocierilor.