Economia a urcat cu doar 0,2% în 2012. Oamenii de afaceri spun că este nevoie urgentă de măsuri de relansare

Autori: Claudia Medrega , Cristina Roşca , Mirabela Tiron 15.02.2013

Economia României a înregistrat anul tre­cut o creş­tere firavă de 0,2%, dezamă­gitoare pentru oamenii de afaceri, care spun că este nevoie urgentă de măsuri de relansare. Ei cer Guvernului să găsească "cheia" pentru a proteja şi încuraja capitalul autohton şi, în plus, să impulsioneze exporturile, în principal pe cele din afara Uniunii Europene.

"Este bine că am crescut, însă un avans de 0,2% nu este suficient. Pentru a ne reveni avem nevoie de un avans mai puternic şi stabil. Pentru ca economia să iasă din această situaţie este nevoie să fie impulsionate ex­por­turile, mai ales cele din afara UE. Tre­buie să ajutăm şi piaţa locală, dar mai ales expor­tu­rile", spune Gabriel Cârlig, proprietarul producă­torului de textile Jolidon. Jumătate din businessului Jolidon vine din exporturi, potrivit ultimelor date deţinute de ZF.

Anul 2012 s-a remarcat prin producţia agricolă slabă, criza politică internă, declinul investiţiilor şi slaba absor­bţie a fondurilor europene, care, suprapuse pe re­ce­siunea marilor economii europene, au afectat eco­no­mia României.

Produsul intern brut în T4 2012 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,2% comparativ cu T 3 2012, pe date ajustate sezonier. Faţă de acelaşi trimestru din anul 2011, PIB-ul a înregistrat o creştere cu 0,3% pe seria brută şi cu 0,1% pe seria ajustată sezonier, potrivit INS. Pe ansamblul anului 2012, creşterea PIB a fost de 0,2%, după un avans de 2,5% în 2011.

"Creşterea de 0,2% a PIB nu s-a simţit deloc în buzunarele românilor. Economia are nevoie urgent de măsuri de relansare. Cât timp nu se abordează corect relaţia dintre mediul de afaceri şi stat şi nu va exista o comunicare va fi greu ca economia să repornească. Măcar un euro să se investească pentru sprijinirea mediului de afaceri", spune omul de afaceri de origine libaneză Mohammad Murad, preşedintele grupului de firme Perla Majestic, cu activităţi în turism.

La rândul lui, Adrian Ionaşcu, directorul adjunct al com­paniei low-cost Blue Air, afirmă că avansul eco­no­miei a fost "pe muchie". "Până când România nu va avea o industrie proprie nu cred că se va vedea în eco­nomie o creştere reală. Guvernul trebuie să gă­sească cheia pentru a proteja şi încuraja capitalul autohton".

Analiştii apreciază că aportul negativ al agriculturii a anulat creşterea din sectorul serviciilor şi impactul pozitiv al impozitelor nete asupra PIB, în timp ce industria şi construcţiile au înregistrat o relativă stagnare sau au scăzut.

Evoluţia economiei din ultimii ani denotă lipsă de strategie la nivel naţional şi de măsuri eficace de stimu­lare a creşterii economice, spune Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank. "Dacă autorităţile continuă să sufoce economia prin creşterea poverii cheltuielilor cu salarii şi bunuri, precum şi prin majorarea taxelor şi impozitelor, atunci economia românească va continua să stagneze pe termen lung şi în cel mai bun caz se vor înregistra ritmuri de creştere de maximum 1-2 % an/an, în cazul unor ani agricoli buni".

Florin Cîţu, analist economic, consideră creşterea eco­nomică de 0,2% din T4 2012 ca fiind "surprin­ză­toare" şi îşi menţine opinia că 2012 a fost un an de rece­siune. "Am avut mereu dubii în ceea ce priveşte datele INS, dar niciodată nu le-am contestat. De această dată nu pot să cred această cifră". Cîţu a adus ca argument evoluţia producţiei anuale (serie ajustată): "Tot anul 2012 rata de creştere a acestui sector a scăzut, iar în ultimul trimestru a fost negativă. Mult mai important, această serie de timp a fost mult mai puţin ajustată decât cea pentru PIB, aşa că, până avem data finală pentru 2012, eu cred că a fost un an de recesiune".

Prognozele privind creşterea economică din 2013 au început să fie ajustate încă din prima lună a anului, majoritatea indicând un plus de 0,5-1,6%. "În 2013, economia României ar putea creşte cu 1,1% pe seama a trei piloni - capacitatea mai bună a guvernului de a susţine creşterea economică prin majorarea cheltuie­lilor publice, o îmbunătăţire minoră a zonei euro anti­cipată în prezent de indicatorii de sentiment şi de evoluţiile din pieţele financiare, precum şi un an agricol normal", apreciază Eugen Sinca, analist-şef la BCR.

Opinia Oamenilor de afaceri despre evoluţia economiei

Mohammad Murad, preşedintele grupului de firme Perla Majestic:

"Creşterea de 0,2% a PIB nu s-a simţit deloc în buzunarele românilor. Economia are nevoie urgent de măsuri de relansare. Cât timp nu se abordează corect relaţia dintre mediul de afaceri şi stat şi nu va exista o comunicare va fi greu ca economia să repornească. În ultimii ani toată lumea este mai atentă la cheltuieli, multe firme au activitatea blocată, este foarte greu. Măcar un euro să se investească pentru sprijinirea mediului de afaceri."

Omul de afaceri de origine libaneză cu activităţi în turism a avut venituri de 20 de milioane de euro de la hotelurile pe care le conduce, în creştere cu 8% faţă de anul anterior, potrivit ultimelor date disponibile.

Adrian Ionaşcu, directorul adjunct al companiei low-cost Blue Air:

"Nu s-a văzut nimic în economie. Creşterea economică a fost pe muchie, în consum nu se vede nimic. Numărul pasagerilor care au călătorit cu noi a stagnat anul trecut. Până când România nu va avea o industrie, o producţie proprie nu cred că se va vedea în economie o creştere reală. Guvernul trebuie să găsească cheia pentru a proteja şi încuraja capitalul autohton. Cumpărăm roşii din Turcia...ne plac? ...nu ne plac? avem altă alternativă? Fără producţie locală cum să crească economia? Străinii culeg "fructele", dar nu au aceeaşi contribuţie în economie ca noi care plătim taxe impozite, contribuţiile angajaţilor."

Anul trecut, traficul companiei low-cost Blue Air a fost de 1,5 mil. persoane, similar cu cel din 2011.

Gabriel Cârlig, proprietarul producătorului de textile Jolidon:

"Este bine că am crescut, însă un avans de 0,2% nu este suficient. Pentru a ne reveni avem nevoie de un avans mai puternic şi stabil. Petru ca economia să iasă din această situaţie este nevoie să fie impulsionate exporturile, mai ales cele din afara Uniunii Europene. Trebuie să ajutăm şi piaţa locală, dar mai ales exporturile."

Jumătate din businessul Jolidon vine din exporturi, potrivit ultimelor date deţinute de ZF.

Ce spune Cristian Socol, consilierul premierului, despre creşterea economică din 2012

Economia europeană a mers prost în ansamblu în 2012, iar senzitivitatea ridicată a economiei româneşti faţă de economia UE ne-a influenţat negativ, efectul de contagiune fiind resimţit la evoluţia producţiei industriale şi a exporturilor, spune Cristian Socol, consilier economic al premierului Victor Ponta.

El a adus în discuţie scăderea producţiei industriale în toate ţările principali parteneri comerciali ai României din UE, precum şi scăderea exporturilor către ţările UE ca urmare a căderii pieţelor în urma măsurilor de austeritate luate (70% din exporturile României sunt pe relaţia cu UE).

"Creşterea economică din acest an este cu atât mai importantă cu cât în 2011 importul din zona euro - care include şi cererea pentru produsele româneşti - creştea cu 12,8% ( în Germania cu 13,3%, iar în Italia cu 9,3%), iar în anul 2012 doar cu 2,0% (Germania Ă2%; Italia minus 5%). Astfel, dinamica exportului românesc a scăzut de la plus 21,2% în 2011 la minus 0,5% în 2012".

În plus, 2012 a fost un an agricol prost din cauza căderilor masive de zăpadă şi a secetei. Dacă este eliminată contribuţia agriculturii la dinamica PIB real în 2011 şi 2012, observăm că în 2011 creşterea PIB fără agricultură a fost de 1,5% în 2011 (când am avut un an agricol foarte bun) şi de 1,7% în 2012 (când am avut un an agricol prost), mai spune Socol, care este şi conferenţiar universitar la ASE.

Slaba absorbţie de fonduri europene este un alt element care a influenţat nefavorabil evoluţia economiei. "Programele blocate din cauza fraudelor din anii anteriori au condus la o rată de absorbţie mică, lipsind astfel investiţiile publice de finanţări importante. Efectele de multiplicare au fost astfel mult mai reduse decât ne-am aşteptat."

Şi, în plus, în ciuda îmbunătăţirii credibilităţii macro a României, investiţiile străine nu au fost cele la care speram, afirmă consilierul premierului.

Nici sectorul bancar nu a ajutat economia anul trecut. "Creditarea sectorului privat a rămas îngheţată ca urmare a aversiunii la risc a băncilor", consideră Socol.

În 2012 creditarea către populaţie a crescut cu doar 0,2%, iar pentru societăţile nefinanciare a crescut cu 2,9% faţă de 2011.

"Creşterea economică mică este efectul lipsei de logică macroeconomică a programelor de austeritate promovate în 2010 şi 2011. Aruncarea problemelor în viitor şi explozia datoriei publice au limitat până aproape de zero spaţiul fiscal pentru stimularea sectorului privat şi investiţiile".

Dacă nu ar fi fost măsurile de stimulare a cererii interne nu s-ar fi putut obţine în activităţile neagricole o creştere economică mai mare decât în 2011, iar pe total o creştere economică de 0,2%, a concluzionat consilierul premierului.