Cel mai mare laborator european de cercetări nucleare va face o pauză de aproape doi ani, după extraordinara descoperire din 2012

Autor: Florin Badescu 15.02.2013

CERN, laboratorul european de cercetări nucleare, aflat la frontiera franco-elveţiană, în apropiere de Geneva, va face o pauză de aproape doi ani, după extraordinara descoperire din iulie 2012 a unei particule cu caracteristici compatibile cu cele ale bosonului lui Higgs, informează AFP.



Această pauză are ca scop efectuarea unor lucrări de renovare şi de îmbunătăţire a acceleratorului de particule - LHC (Large Hadron Collider) -, ale cărui coliziuni de particule au condus la descoperirea din 2012.

Pe 4 iulie 2012, CERN a anunţat că a identificat în procent de 99,9% un nou boson, care părea să fie compatibil cu bosonul lui Higgs.

CERN a precizat că sunt necesare teste suplimentare pentru a determina dacă acea particulă posedă într-adevăr toate caracteristicile prevăzute pentru bosonul lui Higgs.

Cunoaşterea proprietăţilor acestei particule poate să orienteze cercetarea ştiinţifică dincolo de modelul standard şi să deschidă calea spre descoperirea unei noi fizici, precum aceea care guvernează supersimetria sau materia neagră.

În mod concret, LHC a oprit coliziunile de particule joi, iar toate echipamentele sale vor fi oprite complet în cursul zilei de sâmbătă.

LHC este cel mai mare accelerator de particule din lume şi a fost pus în funcţiune în noiembrie 2009. A fost construit într-un tunel subteran circular (circumferinţa de 26,6 kilometri) ocupat de predecesorul său, LEP (Large Electron Positron).

Spre deosebire de LEP, LHC accelerează protoni (din familia hadronilor), pentru a produce coliziuni. LEP accelera electroni sau pozitroni.

Această pauză de aproape doi ani va fi prima oprire de exploatare pentru LHC, denumită LS1 (Long Shutdown 1).

Timp de doi ani, nu vor mai exista coliziuni de particule, însă vor fi întreprinse lucrări pentru a renova instalaţiile şi pentru a pregăti LHC pentru un nou ciclu de exploatare, la o energie mai înaltă.

În plus, vor fi efectuate o serie de lucrări la alte acceleratoare de la CERN, precum Sincrotonul cu protoni (PS) şi Supersincrotonul cu protoni (SPS).

În cazul SPS, aproximativ 100 de kilometri de cabluri vor fi eliminate sau înlocuite, din cauza "îmbătrânirii" lor, cauzată de expunerea la radiaţiile din tunel.

Pe parcursul ultimilor trei ani, LHC a produs "peste 6 milioane de miliarde de coliziuni, iar această performanţă a depăşit toate aşteptările", a declarat Steve Myers, directorul departamentului de acceleratoare şi de tehnologie din cadrul CERN.

Echipele de savanţi de la CERN au reuşit să reducă la jumătate intervalul dintre pachetele de protoni care alcătuiesc fasciculele, iar luminozitatea acestora nu a încetat să crească.

Această îmbunătăţire a performanţelor obţinute pe parcursul unui an a permis experimentelor derulate la LHC să obţină rezultate importante şi mai repede decât era prevăzut. În afară de particulele compatibile cu bosonul lui Higgs, experimentele de la CERN "au realizat numeroase alte studii care îmbunătăţesc felul în care oamenii de ştiinţă înţeleg materia fundamentală", se afirmă într-un comunicat CERN.

Din cele 6 milioane de miliarde de coliziuni protoni-protoni produse de LHC, 5 miliarde de coliziuni au fost catalogate ca fiind interesante.

Dintre acestea, doar aproximativ 400 de coliziuni au condus la descoperirea particulei de tipul Higgs.

În 2012, performanţa LHC a fost de două ori mai importantă decât cele din 2011. Luminozitatea sa a atins o valoare de două ori mai mare faţă de valoarea maximală din 2011 şi energia de coliziune a crescut de la 7 TeV (tera electronvolţi) în 2011 la 8 TeV în 2012.

În 2015, în momentul repunerii sale în funcţiune, LHC va fi exploatat cu o energie de coliziune şi mai mare, de 13 TeV, şi cu o luminozitate şi mai mare.