Se poate transforma „iarna bulgară“ într-o „primăvară europeană“ a protestelor de stradă şi răsturnărilor de guverne? Revoltele primăverii arabe sugerează că da

Autor: Bogdan Cojocaru 25.02.2013

Deşi guvernul a căzut, bulgarii au continuat şi ieri protestele împotriva unui sistem politic care a făcut din Bulgaria un erou al austerităţii, dar şi cel mai sărac stat din UE, a băncilor şi contra monopolurilor străine care au făcut de nesuportat facturile la utilităţi. Un stat revoltat şi destabilizat în Balcani nu a fost niciodată o veste bună pentru Europa, iar turbulenţele din Grecia fac, alături de cele din Bulgaria, un mix cu potenţial exploziv pentru o regiune măcinată de austeritate.

Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat miercuri demisia guvernului la presiunile ma­ni­festanţilor, iar cu toate acestea duminică aproximativ 100.000 de persoane au paralizat duminică prin­cipalele oraşe.

Demonstraţiile au continuat şi ieri şi se anunţă noi proteste pentru miercuri, când va fi blocată principala rută către Grecia.

Când cuţitul le ajunge la os, bulgarii dărâmă guverne

Bulgarii au experienţă în a "demola" guvernele. Ultimul exemplu sunt evenimentele din 1997, dintr-o ianuarie înzăpezită, când mulţimea şi-a forţat drumul în clădirea Parlamentului. Personalul de securitate a reacţionat violent, ceea ce a pus jar pe foc. Protestele s-au intensificat, iar guvernul, care a împins ţara în hiperinflaţie şi criză economică profundă, a demisionat. Opoziţia a preluat atunci puterea şi a iniţiat un amplu program de privatizare pe care populaţia l-a interpretat ca pe un jaf în masă.

Şi acum demisia lui Borisov este văzută ca o încercare de a părăsi o corabie care se scufundă, scrie Novinite. Protestele actuale cer, printre altele, un moratoriu pentru facturile la utilităţi pentru luna decembrie, o Lege a Participării Civile care să asigure o cotă civilă de 50% în toate instituţiile statului, preluarea de către stat a unor pachete de 51% din acţiunile companiilor de utilităţi, reducerea numărului de parlamentari şi limitarea imunităţii acestora.

Politicile economice ale lui Borisov, în mare parte în linie cu cele ale colegilor tehnocraţi din Europa de Vest, au avut ca scop reducerea deficitul bugetar pentru a ţine leva, moneda bulgară, pe acelaşi curs cu euro, de care este ancorată. Şi, ca şi în cazul colegilor europeni, agenda economică şi financiară a lui Borisov a fost dictată de Banca Centrală Europeană şi de băncile private, preţul fiind bunăstarea populaţiei. Însă Bulgaria nu este parte din zona euro, dar guvernul lui Borisov avea în vedere adoptarea euro. Toate aceste politici au fost atacate de proteste, care depăşesc limitele paşnicului.

Tinerii sunt scânteia care ar putea aprinde butoiul cu pulbere al Balcanilor

Manifestanţii au blocat drumuri, au ridicat ba­ricade şi au înfruntat violenţa poliţiei. Un bătrân şi-a tăiat venele într-un sat din nordul ţării adus la disperare de facturile prea mari. Şeful poliţiei din oraşul tradiţional rebel Pernik a fost bătut de protestatarii înfuriaţi. La Sofia, câteva zeci de persoane au fost bătute de poliţie, iar asupra unei echipe de jurnalişti s-au tras focuri de armă dintr-o clădire. Maşini de poliţie au fost distruse, s-a dat foc la facturi, steaguri, automobile au fost incendiate, iar ferestrele unor companii de utilităţi sparte. For­maţiunile extremiste, precum cele de orientare nazistă, sunt gata să deturneze protestele, să provoace şi să jefuiască.

"Acesta este momentul potrivit pentru a face protestele mai mari şi mai puternice în aşa fel încât lumea întreagă să audă vocea poporului şi furia faţă de cei care ne-au făcut săraci. Am doborât guvernul, iar acum a venit timpul să facem acelaşi lucru cu monopolurile", a afirmat unul dintre organizatori.

Însă la revolta bulgară participă mai ales tineri, săturaţi de sistemul pe care-l percep ca fiind defect. Iar tinerii, cu ajutorul reţelelor de socializare, sunt cei care au aprins scânteia primăverii arabe care a dus la schimbări politice majore în Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Evenimentele din Bulgaria par că deja îi inspiră pe manifestanţii din Grecia, care a fost paralizată săptămâna trecută de o grevă generală. Partidul extremist Syriza şi-a radicalizat tonul şi încearcă să folosească noua forţă a protestelor pentru a da jos guvernul condus de premierul tehnocrat Antonis Samaras, care implementează politicile dictate de Europa de Vest.

Protestele din ultimele două săptămâni nu au venit din senin. În noiembrie, judecarea poetului dizident Nikolay "Bossya" (Desculţ) Kolev a provocat ceea ce este cunoscut ca "Revoluţia roşiilor", o noapte de manifestaţii nu doar contra procesului injust, ci împotriva guvernului în general. S-a protestat contra privatizării companiei de transport feroviar de marfă - măsură luată în virtutea reglementărilor UE, dar fără succes.

O reacţie mai amplă socială şi din partea mass-media a venit după blocarea timp de o lună a uzinei Sopot Machine. Ca răspuns la cererea angajaţilor pentru plata salariilor pe şase luni, unitatea a fost privatizată rapid, iar în mod misterios s-a materializat o sumă de bani cu care guvernul a remunerat salariaţii.

Statul s-a îndatorat singur monopolurilor străine

Dar picătura care a umplut paharul au re­prezentat-o monopolurile din sectorul utilităţilor. Acesta este în mâna câtorva companii private, mai ales străine, care nu pot fi controlate într-o economie de piaţă slab reglementată şi care lipseşte populaţia de protecţia contra majorării de preţuri.

Companiile de distribuţie a energiei au fost privatizate în 2005, fiind vândute unor companii străine sub condiţii foarte favorabile, precum asigurarea de către stat a unui profit anual de 16% din venituri. Aceasta face ca statul să fie pur şi simplu dator la aceste companii private, care au ridicat preţurile folosindu-se de practici de tip cartel.

Acum protestatarii cer naţionalizarea sectorului de utilităţi, dar aceasta este împotriva drumului european urmat de Bulgaria.

Sărăcia a făcut ca Bulgaria să piardă nu mai puţin de 582.000 pe persoane în ultimii zece ani, potrivit recensământului din 2011, iar pentru o ţară cu 7,3 milioane de locuitori aceasta este un număr enorm. Pierderea se ridică la 1,5 milioane dacă acest calcul este făcut începând cu 1985, un record de depopulare nu doar pentru UE, ci şi din punct de vedere al standardelor mondiale.

Bulgaria a ajuns să aibă acelaşi număr de locuitori pe care l-a avut în 1945, după cel de-al Doilea Război Mondial, iar declinul continuă.