Antreprenorii români din energie: Fără un cadru juridic stabil şi o strategie pe termen lung din partea statului, sectorul privat nu va da drumul la investiţii majore

Antreprenorii români din sectorul energetic spun că au nevoie de predictibilitate pentru a continua investiţiile, iar o strategie energetică pe termen lung ar putea avea efecte benefice pentru economie, în timp ce deciziile pripite ale autorităţilor, luate de pe o zi pe alta, schimbă planurile de afaceri ale investitorilor - aceasta a fost concluzia la care au ajuns patru antreprenori români prezenţi ieri la ZF Power Summit '13.

"În energie nu se poate face strategie pe unu sau pe cinci ani. În România strategia trebuie făcută măcar pe 15- 20 de ani. Nu este industria textilă. Este un domeniu vital pentru toţi. Dacă s-ar fi făcut acum doi ani hidrocentrala Tarniţa-Lăpuşeşti, ar fi fost o măsură extrem de importantă pentru ieşirea din criză a anumitor mari categorii de oameni (prin locurile de muncă pe care le-ar fi creat - n. red.). Strategia trebuie făcută de specialişti, pe care îi are România, dar ea trebuie recunoscută de fiecare guvern care vine", a spus Ştefan Gadola, vicepreşedintele EnergoBit Group, un business de 160 de milioane de euro cu 900 de angajaţi, specializat în livrarea de soluţii complete pe segmentul energetic.

"Nu e creat cadrul legislativ stabil, de lungă durată, pentru a ne drămui investiţia", a adăugat el.

De aceeaşi părere este şi Corneliu Bodea, vicepreşedintele Adrem Invest, o firmă specializată în aplicaţii industriale cu afaceri anuale de aproape 40 de milioane de euro, care spune că România ar trebui să ajungă întâi la o strategie energetică şi apoi să meargă spre alte probleme.

"E absolut necesar să existe o strategie pe o perioadă lungă de timp. Trebuie să existe o predictibilitate rezonabilă atunci când investeşti. Problema e una complexă. Energia, mai ales cea electrică, este un produs foarte complex. Soluţia nu ar fi ca parlamentarii să se bată pe idei, ci să lase experţii, ceilalţi actori, antreprenorii, să dezbată şi să vină cu o soluţie. Faptul că se reduce numărul de certificate pentru anumite tehnologii nu e neapărat incorect", mai spune Bodea. În opinia sa, indiferent de culoarea politică, orice guvern ar trebui să abordeze problema de la un nivel superior, iar proiectele concrete să curgă de la nişte idei de principiu.

"O astfel de idee ar fi eficienţa energetică. România are cea mai scăzută eficienţă energetică în Europa. Ar trebui tratată problema asta şi luate măsuri",a mai spus el. Bodea a mai spus că este foarte importantă comunicarea în procesul de schimbare a legislaturii şi că pot fi necesare corecţii - investitorii neavând o problemă cu acest lucru - dar că predictibilitatea şi modul deschis în care se abordează această problemă este altceva.

În opinia lui George Ciubotaru, directorul diviziei de energie verde în cadrul Electroalfa, dacă se elimină partea de invertoare şi panouri fotovoltaice care sunt importate în proiectele grupului Electroalfa, restul poate fi produs în şi poate proveni din România.

"Deşi schema de susţinere poate părea generoasă, realitatea este că sunt doar 70 MW de energie fotovoltaică în sistem, comparativ cu 2,2 GW la vânt. Un mesaj mai puternic din partea celor care stabilesc legile ar putea ajuta o industrie care adaugă lucrări şi producţie pieţei interne. Foarte mult din componenţa unui parc rămâne în ţară şi poate fi exploatat aici", a spus el. El spune că o eventuală schimbare până la 1 ianuarie 2014 ar putea avea un efect de destabilizare.

"Când s-au făcut planuri de afaceri, acestea s-au bazat pe predictibilitate pe termen lung. Cadrul legal este unul foarte important, iar schimbările care contrazic legile anterioare nu sunt bune. Dacă scade numărul de certificate, întrebarea este: cum se modifică şi când. Problema nu e că se modifică, ci faptul că nu sunt informaţii clare. Să vii cu declaraţii de presă în care spui că «vor avea loc schimbări majore în curând» nu ajută pe nimeni", a mai spus Ciubotaru. El a mai adăugat că principala teamă a antreprenorilor din sectorul energetic este să nu se ia decizii în necunoştinţă de cauză, "decizii pripite în câteva zile, după care să revină asupra deciziei după reacţia pieţei", pentru că România ar putea să pară că nu dă un mesaj coerent.

"Elementul de continuitate, indiferent de cât de des se schimbă guvernul, este foarte important pe un termen rezonabil", a mai spus Ciubotaru de la Electroalfa.

Pentru Teofil Mureşan, CEO & proprietar al Electrogrup, o companie care activează în domeniul instalaţiilor electrice, principala teamă este lipsa de competiţie de pe piaţă, pentru că statul are încă o putere prea mare în sectorul energetic, iar în rândul companiilor private încă mai este loc pentru îmbunătăţiri în ceea ce priveşte strategiile competitive.

"Tarniţa nu se putea face cu investitor strategic care să ia 49% şi să nu aibă controlul. Această condiţie, pusă la început, împiedică tot procesul. Aş recomanda guvernului să reformeze sistemul de achiziţii publice şi în domeniul energetic. Aş recomanda ca Tarniţa să fie făcută urgent pentru ca să se poată facă echilibrarea în UCTE şi multe alte centrale electrice, ca să producem energie şi să o exportăm. Ţările care au crescut economic au crescut prin exporturi şi fonduri europene", a spus Teofil Mureşan. El crede că este o competiţie deschisă în energie pentru antreprenori şi pentru marii operatori.

"Doar dacă eşti eficient, performant, poţi rămâne acolo. Statul ar trebui să vină cu un pachet şi cu timing-ul. Să pună pe masă un pachet în energie de 20 de miliarde şi să se angajeze că în doi sau trei ani de zile face proiectele pe care le plănuieşte", a mai spus proprietarul Electrogrup.

În altă ordine de idei, Teofil Mureşan de la Electrogrup a spus că unităţile de producţie trebuie să aibă o producţie mai mare decât vârful de consum. Astfel, dacă mai multe companii ar avea aplecare asupra structurii costului la energie şi ar alege un cost mai bun, ar putea reduce factura la energie prin reglarea consumului.

"Ca să creştem procentul de energie regenerabilă în sistem, putem să integrăm mai bine sistemul energetic naţional. Asta înseamnă să forţăm mai mult cablul submarin cu Turcia, consumul continuu cu Ucraina şi am deveni un hub regional", mai spune Mureşan. În ceea ce priveşte preţul energiei, el spune că, dacă nu ar exista energia regenerabilă, acesta este crescător pe un interval de 30 - 40 de ani, pe preţul petrolului şi al gazului.

"În România preţul energiei e încă mic faţă de cel din UE. În fotovoltaic, cu şase certificate perioada de recuperare a investiţiei e undeva la patru ani, ceea ce e foarte bine. Pe de altă parte, depinde foarte mult de felul în care se fac aceste ajustări şi în ce moment. Acestea trebuie făcute, dar trebuie găsită o cale comună pentru autorităţi şi investitori", a mai spus Mureşan.