Zona euro este hotărâtă să salveze Ciprul dacă acesta nu va mai spăla banii oligarhilor ruşi

Autor: Bogdan Cojocaru 06.03.2013

Zona euro este hotărâtă să nu lase Ciprul să falimenteze şi are în vedere elaborarea unui pachet de bailout până la sfârşitul lunii, dar este şi mai hotărâtă să nu dea niciun ban micii economii până când aceasta nu-şi rezolvă cea mai spinoasă problemă pentru europeni, aceea a spălării banilor.

Reputaţia Ciprului drept centru de tranzit pentru fonduri dubioase şi legăturile ţării neobişnuit de strânse cu Rusia îi fac pe mulţi dintre salvatorii Ciprului, dar în special Germania, nervoşi, iar aceasta s-a văzut la reuniunea de luni a miniştrilor de finanţe din zona euro. Aceştia au hotărât că Cipru trebuie să se supună unei verificări externe care să aibă ca ţintă spălarea de bani, scrie The Wall Street Journal. Noul preşedinte, Nicos Anastasiades, a promis că va coopera cu zona euro.

"Nu avem nimic de ascuns", a spus el unui ziar german. Dar noul său ministru de finanţe a ţinut să joace dur declarând că "trebuie să existe un echilibru" între un audit riguros şi secretul bancar. O mare parte a bailoutului, evaluat la 17 miliarde euro - cât PIB-ul anual a ţării - ar merge către consolidarea băncilor, lovite sever de restruc­turarea datoriilor Greciei ca parte a progra­mului de bailout al acestei ţări.

Economia cipriotă re­pre­zintă doar 0,2% din cea a zonei euro, dar salvarea acesteia va fi un test esenţial al noii proclamate coeziuni a uniunii monetare care a calmat pieţele financiare după ani de turbulenţe. Dacă bailoutul Ciprului eşuează, strategia anticriză a zonei euro va fi pusă din nou la îndoială.

De asemenea, miniştrii de finanţe au lăsat deschisă o posibilitate care ar putea înspăimânta pieţele, forţarea deţinătorilor de obligaţiuni şi a celor care au depozite la bănci să suporte, prin pierderi, o parte din costurile salvării.

Ministrul olandez de finanţe şi şeful Eurogroup Jeroen Dijsselbloem a refuzat să respingă ideea cooptării deponenţilor, chiar dacă îngrijorările privind aplicarea unui astfel de tratament au declanşat un val modest de retrageri de capital din ţară. Depozitele din băncile din Cipru au scăzut de la 70,2 miliarde euro în decembrie la 68,4 miliarde euro în ianuarie, scrie Bloomberg.

Noul ministru de finanţe Michael Sarris a denunţat ideea ca depozitele bancare să fie alterate, spunând că această propunere a fost făcută având în vedere prezenţa fondurilor ruseşti în ţară.

"În niciun fel nu putem susţine ideea oricărei reduceri a oricărui depozit. Aceasta ar fi un accident în zona euro necauzat de pieţe, ci o rană autoprovocată, o catastrofă autoprovocată, nu doar pentru Cipru, ci pentru întreaga zonă euro şi chiar alţii", a spus ministrul.

Când Ciprul a ajuns în pragul falimentului în 2011, predecesorul lui Anastasiades şi-a trimis ministrul de finanţe la Moscova pentru un împrumut de 2,5 miliarde euro. Anul următor Nicosia a găsit o nouă sursă de finanţare în banca tanyaniană FBME, pornită în căutarea unei licenţe bancare în Cipru care i-ar fi facilitat accesul la toată Europa. Banca a investit 13% din balanţa contabilă în bonuri de trezorerie cipriote cu rating extrem de redus.