Noul guvernator al Băncii Ungariei şi-a acordat prin lege puteri sporite chiar înainte de a fi numit în funcţie

Noul guvernator al Băncii Naţionale din Ungaria, Gyorgy Matolcsy, a modificat statutul instituţiei în ultimele sale zile ca ministru al economiei în aşa fel încât să-şi asigure un control mai mare al instituţiei odată cu venirea la conducerea acesteia prin limitarea puterii viceguvernatorilor.

Banca centrală a Ungariei a publicat la începutul săptămânii amendamentele aduse statutului instituţiei semnate de Matolcsy pe 28 februarie, cu o zi înainte ca premierul Viktor Orban să îl numească în funcţia de guvernator, scrie The Wall Street Journal. Modifi­carea legii a intrat în vigoare chiar de luni, prima zi de lucru a fostului ministru la conducerea băncii centrale.

Comparaţia între noile şi vechile articole ale legii publicate pe site-ul băncii arată că acum Matolcsy poate angaja, concedia şi stabili salariile pentru personalul instituţiei, cu excepţia celor trei vicegu­vernatori. De asemenea, el a înfiinţat un nou post, cel de director general, care poate acţiona în numele guvernatorului. Înainte, viceguvernatorii, directorii şi şefii departamentelor din banca centrală îşi puteau exercita puterea asupra personalului din subordine.

Matolcsy îşi aduce aliaţii din Ministerul Economiei

Helga Wiedermann, şef de cabinet în Ministerul Economiei, are cele mai mari şase de a deveni directorul general al băncii centrale, potrivit presei locale. Reprezentanţii mi­nisterului au negat însă această speculaţie, deşi surse apropiate situaţiei susţin că Wiedermann figurează deja pe lista adreselor interne de mail a băncii centrale.

Conform modifică­rilor statutului, acum vice­gu­­vernatorii pot reprezenta legal banca centrală doar împreună cu directorul general. An­terior, vicegu­ver­natorii puteau repre­zenta insti­tuţia pe cont propriu pen­tru problemele pentru care erau respon­sabili.

În momentul în care mandatele celor doi viceguvernatori numiţi de guvernul precedent vor expira anul acesta, toţi managerii de top ai băncii centrale şi membrii Consiliului Monetar, care stabileşte rata de dobândă de politică monetară, vor fi numiţi de Orban şi de aliaţii săi.

Gyula Pleschinger, mâna dreapta a lui Matolcsy din Ministerul Economiei, ar putea fi ales membru extern în cadrul Consiliului Monetar al băncii centrale. Apoi acesta l-ar putea înlocui pe viceguvernatorul Ferenc Karvalits, al cărui mandat expiră pe 27 martie, notează Portfolio.hu. În prezent Pleschinger este secretar de stat în Ministerul Economiei responsabil cu impozitarea şi cu problemele financiare.

Independenţa băncii centrale, în pericol

Modificările făcute de Matolcsy vin într-un moment în care în Europa temerile privind autonomia băncilor centrale sunt tot mai mari, pe măsură ce adepţii rigorii fiscale încearcă să găsească modalităţi, precum relaxarea condiţiilor de creditare, pentru a stimula creşterea economică şi pentru a calma frustrările populaţiei.

Guvernul ungar a fost avertizat în repetate rânduri de oficialii Uniunii Europene (UE), Băncii Centrale Europene şi ai Fondului Monetar Internaţional că măsurile luate pun în pericol independenţa băncii centrale, însă Budapesta a negat că vrea să limiteze libertatea instituţiei.

Criticii susţin că dacă banca centrală a Ungariei nu este autonomă, cresc şansele adoptării unei politici monetare riscante precum reducerea excesivă a ratelor de dobândă şi tipărirea de bani, mai ales că anul viitor vor avea loc alegeri generale. Matolcsy a încercat însă să excludă această posibilitate, afirmând în urmă cu două luni că "nu se va aplica nicio terapie şoc din punct de vedere al politicii monetare".

"Banca Naţională a Ungariei este din ce în ce mai mult sub influenţa guvernului. Este uşor de imaginat că dacă guvernul lui Orban va alege să implementeze măsuri economice neortodoxe înainte de alegerile de anul viitor, va avea un aliat puternic la banca cen­trală", a spus Pasquale Diana, economist la Morgan Stanley.

Matolcsy este considerat arhitectul politicilor economice neortodoxe implementate de guvernul lui Orban pentru stimularea economiei şi reducerea deficitului bugetar, precum naţionalizarea sistemului privat de pensii obligatorii, suprataxarea sistemului bancar şi a companiilor din sectorul telecomu­nicaţiilor, energiei şi retail, în marea lor majoritate jucători străini.

Guvernul ungar vrea să modifice iar Constituţia

Guvernul de la Budapesta este acuzat că încearcă din nou să monopolizeze puterea deoarece vrea să introducă în Constituţie o serie de prevederi pe care autorităţile europene şi Curtea Constituţională le-au respins anul trecut, când noua lege fundamentală a fost adoptată, scrie Financial Times.

Guvernul premierului Viktor Orban s-a folosit de majoritatea de două treimi din Parlament pe care a câştigat-o în 2010 pentru a adopta noua Constituţie şi legile adiacente, care au intrat în vigoare din ianuarie anul trecut. Executivul a insistat că ţara are nevoie de reformarea Constituţiei pentru că aceasta a fost modificată de nenumărate ori după căderea regimului comunist.

Criticii au susţinut însă că noile modificări ameninţă libertatea presei şi independenţa justiţiei. De asemenea, după adoptarea acestora nu mai există posibilitatea de a verifica şi controla guvernul.

UE a obligat anul trecut Ungaria să renunţe la reglementările privind libertatea presei, iar Consiliul Europei a solicitat modificarea legii referitoare la justiţie pentru a proteja dreptul oricărui cetăţean de a avea parte de un proces corect.

În prezent, criticii avertizează că noile amendamente avute în vedere de putere vizează din nou aceleaşi aspecte. Kim Lane Schepple, profesor la universitatea americană Princeton, a afirmat că modificările ameninţă iar independenţa justiţiei şi deschid calea către posibile persecuţii politice.

De asemenea, schimbările legislative slăbesc puterea Curţii Constituţionale, care nu va mai putea anula amendamentele propuse de guvern. Odată aprobate modificările constituţionale ale cabinetului lui Orban, deciziile luate de Curtea Constituţională înainte de intrarea în vigoare a noii Constituţii din 2012 vor fi anulate.