Premierul Orban: „Ţările din Europa Centrală şi de Est ar trebui să-şi creeze propriile politici fără să se uite la UE“

Autor: Bogdan Cojocaru 11.03.2013

Fostele state comuniste din Uniunea Europeană tre­buie să iasă din siajul Occi­dentului şi să-şi urmeze propria cale „fără să se uite la UE“ sau să asculte de „birocraţii de la Bruxelles“, este mesajul transmis de premierul Ungariei Viktor Orban celorlalte ţări din Europa de Est. Unde a ajuns Ungaria urmând propriul drum? La cea mai mare datorie publică din regiune, a doua recesiune din ultimii patru ani şi un război mocnit cu UE în privinţa politicilor economice şi pro­tejarea democraţiei şi a drepturilor omului, dar şi la unul dintre cele mai ridicate niveluri de trai.

„Ţările din Europa Centrală şi de Est ar trebui să-şi creeze propriile politici fără să se uite la UE. Nu trebuie să ascultăm la tot ceea ce spun birocraţii de la Bruxelles. În trecut, când eram în tranziţie, era bine să cauţi soluţii la economiile din Vest. Dar astăzi zona euro are probleme mai mari decât are economia Ungariei“, a declarat Orban.

Anterior, Orban a comparat UE cu Uniunea Sovietică şi a avertizat că Bruxellesul poate submina indepen­denţa naţională şi democraţia. Idei similare au venit din partea altor lideri din regiune, precum fostul preşedinte al Cehiei Vaclav Klaus, scrie The Scotsman.

Şi tocmai de subminarea demo­craţiei îl acuză liderii occidentali pe Orban. Mii de unguri au ieşit săptă­mâna trecută pe străzi pentru a protesta contra unor modificări ale Constituţiei propuse de guvern despre care spun că le limitează drepturile democratice. Parlamentul, controlat de partidul de guvernământ, va vota astăzi amenda­mentele. Protestatarii spun că acestea vor avea consecinţe restrictive asupra educaţiei universitare prin interzicerea ca studenţii care au primit ajutoare de la stat să plece din ţară pentru a lucra după terminarea studiilor, notează Deutsche Welle.

Altă prevedere restricţionează campania electorală la mass-media controlate de stat. Guvernul vrea, de asemenea, să interzică dormitul pe stradă. Criticii spun că prin aceste pro­puneri guvernul încearcă să imple­men­teze măsuri introduse anterior în Cons­tituţie, dar pe care Curtea Consti­tuţională şi autorităţile europene le-au respins. Guvernul limi­tează şi puterea Curţii Constituţionale prin invalidarea deciziilor luate înainte ca actuala lege funda­mentală să intre în vigoare la începutul anului trecut.

Comisia Europeană, Consiliul Eu­ro­pean şi organizaţiile pentru pro­tejarea drepturilor omului şi-au exprimat îngrijorările în privinţa votului de astăzi. Preşedintele CE i-a co­mu­nicat lui Orban că guvernul şi parla­mentul ungar nu trebuie să piardă din vedere principiile democratice ale UE. Consiliul European a cerut amâ­narea votului, propunere refuzată de Buda­pesta, şi modificarea legislaţiei privind justiţia pentru a proteja dreptul la un proces echitabil. UE a forţat deja Budapesta să modifice legislaţia privind media care prevedea, printre altele, crearea unui organism responsabil cu controlul şi cenzura acestui sector.

Orban insistă însă că ţara are nevoie de o reformă constituţională deoa­rece de la căderea comunismului s-a bazat pe rescrieri ale aceluiaşi docu­ment comunist. Cert este că premierul şi-a asigurat, înaintea alegerilor de anul viitor, controlul instituţiilor care pot îngrădi puterile guvernului. După ani de şicanări, executivul deţine acum şi controlul băncii centrale, pe care de multe ori a acuzat-o că nu-i susţine politicile economice.

Actualele politici au adus economia ungară în cea de-a doua recesiune din ultimii patru ani. În ultimul trimestru al anului trecut, Produsul Intern Brut a scăzut cu 2,7% în ritm anualizat, cel mai accentuat declin din ultimii trei ani, scrie Bloomberg. În raport cu cele trei luni anterioare, economia s-a com-primat cu aproape 1%. Orban, presat să genereze creştere înaintea alegerilor de anul viitor, l-a ales pe fostul ministru al economiei Gyorgy Matolcsy în funcţia de guvernator al băncii centrale. Spre deosebire de predecesorul său Andras Simor, Matolcsy a promis că va cola­bora cu guvernul pentru a stimula creşterea economică.

 

 

Banca centrală, colaborând cu guvernul, poate extinde sursele de creditare pentru companii, ceea ce este esenţial pentru ca economia să iasă din recesiune, a spus guvernatorul, pro­miţând că economia îşi va reveni anul acesta. Dar politicile lui neortodoxe, care include cele mai mari taxe din UE impuse sectorului bancar, au erodat creditarea şi au împins economia în recesiune, notează Bloomberg. Orban a declarat de mai multe ori că este dispus să reducă povara fiscală pentru băncile care colaborează activ cu guvernul pen­tru stimularea economiei prin creditare.

Viitorul ministru al economiei Mihaly Varga şi-a prezentat planul de stimulare a economiei subliniind im­por­tanţa continuării sprijinirii schemelor de susţinere a companiilor mici şi mijlocii, în condiţiile în care acestea asigură două treimi din locurile de muncă din Ungaria.

Privitor la problema şomajului, Varga a explicat că într-o lume în schimbare este normal ca tinerii să-şi caute loc de muncă în străinătate, dar este responsabilitatea guvernului să facă dintr-un loc de muncă în ţară o alternativă la fel de atractivă.

Oficialul a indicat, de asemenea, direcţiile care vor fi urmate de politicile economice, subliniind că reducerea datoriilor şi a deficitului bugetar vor fi principalele obiective. El a notat că deficitul a fost în 2011 şi 2012 sub pragul de 3% din PIB tolerat de UE şi nu va depăşi pragul nici anul acesta. Guvernul Orban este în funcţie din 2010. Varga a subliniat că Ungaria s-ar putea număra printre puţinele state ale UE care vor fi scoase anul acesta de sub procedura de deficit excesiv, iar agricultura şi exporturile ar putea impulsiona semnificativ creşterea economică anul acesta.

De asemenea, noul guvernator al băncii centrale caută mijloace de a impulsiona economia, o posibilitate fiind utilizarea rezervelor instituţiei pentru a sprijini populaţia îndatorată în valută. Aproape 55% din datoria gospodăriilor şi companiilor este denominată în valută, în care predomină francii elveţieni, moştenire a vremurilor când împrumuturile în monedă străină erau mai ieftine decât cele în forinţi. Reducerea gradului de îndatorare va stimula, cu siguranţă, cererea internă.