Germania nu are o problemă cu economia românească, cu investiţiile sau cu imigranţii români, ci cu corupţia de aici

Autori: Andi Manciu , Iulian Anghel 11.03.2013

Germania a blocat aderarea României la Schengen din cauza corupţiei de aici, nu că ar avea o problemă cu imigranţii români. Problema nu are de-a face cu schimburile comerciale între ţări, nici cu investiţiile germane în România, susţine ambasadorul Germaniei la Bucureşti Andreas von Mettenheim.

În emisiunea „După 20 de ani“ de la PRO TV, ambasadorul Germaniei a respins ieri ipoteza că ţara lui s-a opus aderării României la spaţiul Schengen din con­siderente electorale (în Germana sunt alegeri legislative în septembrie), susţinând că raţiunea opoziţiei Berli­nu­lui are resorturi în nivelul corupţiei locale care afectează capacitatea Bucureştiului de a apăra graniţele comune (după aderare graniţele României devin graniţe Schengen).

El afirmă că Germania nu are o problemă nici cu imigraţia românească, iar companiile germane investesc în România pentru a-şi optimiza costurile, dar pentru asta este foarte importantă stabilitatea politică, combaterea corupţiei şi puterea administraţiei de a plăti arieratele, de a plăti pentru ceea ce comandă.

„Românii care trăiesc în Germania nu reprezintă nicio problemă şi vreau să subliniez acest lucru. Sunt puţin jenat să fiu nevoit să spun în public că noi preluăm un număr mare de forţă de muncă extrem de calificată din România, în aşa-numitul fenomen de brain drain. Acest lucru nu este deloc în avantajul României. Pe de altă parte, de la 1 ianuarie 2014 vor putea lucra liber şi necondiţionat în toate domeniile şi sectoarele din Germania“, a spus diplomatul german.

Germania este al treilea investitor străin în România, după Olanda şi Austria, cu un stoc al investiţiilor de 6,2 mld. euro la finele lui 2011.

„Nu cerem României să devină un paradis, pentru că nici Germania sau alte ţări europene nu sunt. (…) Nu e vorba de faptul că unii politicieni au fost deja condamnaţi definitiv. Simpla existenţă a unor asemenea acuzaţii în Germania duce la depunerea mandatului şi la retragerea din funcţie“, a susţinut ambasadorul.

El nu a explicat însă cum de s-a schimbat atât de ra­dical poziţia Germaniei care în 2011 acceptase o aderare în două etape pentru ca, spre surpriza administraţiei de la Bucureşti, să anunţe la sfârşitul lui februarie curent nu doar că se opune, ci că îşi va exprima chiar dreptul de veto dacă România şi Bulgaria vor cere un vot în Consiliul de Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) în privinţa aderării. În urma ameninţărilor Germaniei, România a renunţat să mai ceară un vot în JAI şi nu şi-a mai fixat o ţină de aderare, primul-ministru Victor Ponta consi­derând că problema nu se află la Bucureşti, ci în altă parte – cu trimitere abia disimulată la alegerile din Germania, unde problema migraţiei tinde să acapareze centrul dezbaterilor politice.

Nu doar problema Schengen irită administraţia de la Bucureşti, ci multe alte situaţii, de pildă situaţia imigranţilor români care este dezbătută nu doar în tabloidele britanice (în condiţiile în care Marea Britanie trebuie să ridice restricţiile pentru români), ci şi la nivelul politicienilor, inclusiv din Germania - ţară care a inventat recent aşa-numitul concept de „imigraţie a sărăciei“, împotriva căreia sunt cerute măsuri. În Germania sunt aproximativ 200.000 de români şi, împotriva a ceea ce au susţinut unii politicieni germani, ambasadorul susţine că ei nu sunt o problemă, ci din contră, reprezintă o forţă de muncă extrem de calificată, situaţiile delicate fiind limitate la nivelul unor oraşe.

 

Ce a spus ambasadorul Andreas von Mettenheim la PRO TV