Noua lege a restituirii este ţinută la secret, deşi mai e o săptămână până la asumarea răspunderii de Guvern
Cu doar o săptămână înainte ca Guvernul să îşi asume răspunderea pe noua lege a restituirii proprietăţilor confiscate abuziv de regimul comunist, proiectul de act normativ nu a fost încă făcut public şi nici supus dezbaterii publice. Mai mult, ministerele aduc încă modificări la proiectul care urmează să decidă soarta a zeci de mii de persoane.
Potrivit informaţiilor obţinute de Ziarul Financiar de la Autoritatea Naţională a Restituirii Proprietăţilor, instituţia din subordinea Guvernului responsabilă de despăgubiri, în 2012 erau înregistrate 145.000 de cereri depuse de persoane ale căror proprietăţi au fost confiscate de regimul comunist. Cuantumul exact al acestor cereri nu este cunoscut cu exactitate, iar ANRP nu a mai făcut plăţi în numerar şi nici nu a mai emis titluri de despăgubire aşteptând noua lege. Cu toate acestea, Guvernul trebuie să găsească o soluţie rapidă de rezolvare a acestor cereri pentru că are ca termen limită de la CEDO începutul lunii aprilie.
Săptămâna trecută, pe 6 martie, Guvernul a discutat, în primă lectură, proiectul de lege pentru restituirea proprietăţilor în vederea angajării răspunderii. Pe 19 martie, guvernul Ponta îşi va angaja răspunderea în Parlament pentru acest proiect de lege care prevede, potrivit informaţiilor obţinute de Mediafax, că foştii proprietari care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile, respectiv terenuri agricole, forestiere şi alte active ale statului. Foştii proprietari ar putea opta şi pentru preschimbarea punctelor în bani, dar după 2017, în limita a 10% pe an din suma punctelor.
Conţinutul exact al proiectului de lege nu este însă cunoscut pentru că nu a fost publicat pe website-ul Guvernului, deşi mai sunt şapte zile până la asumarea răspunderii în Parlament. Mai mult, grupul interministerial responsabil de acest proiect de lege, din care face parte şi ANRP, se întâlneşte azi pentru a definitiva ultimele modificări, potrivit lui George Băeşu, preşedintele ANRP.
Asociaţiile foştilor proprietari trag însă un semnal de alarmă că acest proiect de lege creează inechităţi şi ar putea încuraja din nou corupţia şi specula. Şi legea de despăgubire prin acordare de acţiuni la Fondul Proprietatea a făcut posibile grave inechităţi şi acte de corupţie.
„Se vor cumpăra punctele la sfert de preţ de către persoanele avizate cu privire la licitaţii, proprietarii le vor vinde în lipsa informaţiilor reale - mai rău ca în cazul Fondului Proprietatea. Este cel mai mare rău al legii - generează corupţie şi încurajează cumpărarea drepturilor proprietarilor la valori foarte mici“, susţin reprezentanţi Asociaţiilor foştilor proprietari.
Drept reacţie, foştii proprietari au trimis la Parlament propriul proiect de lege prin care cer despăgubirea persoanelor ale căror proprietăţi nu mai pot fi restituite în natură fie prin acordarea de obligaţiuni de stat cu scadenţă la zece ani, fie prin acordarea de acţiuni la companiile de stat, fie prin acordare de despăgubiri în numerar eşalonate pe mai mulţi ani. Pentru despăgubiri de până la 300.000 de euro, foştii proprietari cer eşalonarea plăţilor pe trei ani, iar pentru despăgubirile pentru sume de peste 10 milioane de euro plăţile să se întindă pe un interval de zece ani. Foştii proprietari susţin că proiectul lor de lege a primit sprijinul a peste 50 de parlamentari.
Până şi în interiorul coaliţiei de guvernare USL au apărut puncte diferite de opinie. Senatorul PNL Tudor Chiuariu a declarat că în cadrul partidului se discută despre înfiinţarea Fondului Proprietatea 2 pentru a-i despăgubi pe foşti proprietari.
Fondul Proprietatea a fost înfiinţat tot de liberali ca soluţie de despăgubire a foştilor proprietari. Fondul, care a primit iniţial de la stat active de circa 4 miliarde de euro, nu a acoperit însă toate solicitările.
Mai mult, din cauză că listarea fondului a fost amânată foarte mult, mulţi dintre foştii proprietari şi-au vândut acţiunile în condiţii netransparente la preţuri mult sub valoarea reală. Pe de altă parte, persoane cu puternice conexiuni în cercurile politice au făcut profituri uriaşe din tranzacţiile cu acţiuni FP.