Cum a ajuns România să polueze mai mult cu 800 de turbine eoliene instalate?

Autor: Roxana Petrescu 12.03.2013
După trei ani în care s-au investit mai bine de 3 mld. euro pentru a ridica aproape 2.000 de MW în parcuri eoliene, România a ajuns să polueze mai mult decât înainte de instalarea celor 800 de "mori de vânt".
 
În lipsa unor investiţii în unităţi mici şi rapide, echilibrarea sistemului cade pe umerii termocentralelor pe cărbuni, dar şi a hidrocentralelor. Acest lucru în­seam­nă costuri mai mari şi emisii mai multe de CO2 pentru termocentrale. Mai mult, ener­gia verde a dus la scăderea preţurilor pe bursa de electricitate, o veste proastă din nou pentru termocentralele care se confruntă cu costuri în creştere

"Noi nu avem unităţi cu pornire rapidă capabile să echilibreze sistemul în faţa caracterului variabil al producţiei de energie verde. Nici măcar centrala nouă construită de Petrom la Brazi nu poate face acest lucru destul de rapid. Acum termocentralele funcţionează când sus, când jos, în funcţie de cum bate vântul, iar acest lucru înseamnă costuri mai mari, dar şi o cantitate de emisii de CO2 mai mare. Practic, în ciuda tuturor investiţiilor în energia verde, România a ajuns să polueze mai mult. Sunt costuri înregistrate pe nedrept de termocentrale pentru că până la urmă modul în care ele merg acum este o consecinţă a funcţionării sistemului", spune Car­mencita Constantin, directorul departa­men­tului de strategii energetice şi de mediu din cadrul Institutului pentru Studii şi Proiec­tări Energetice (ISPE).

Declaraţiile reprezentantei ISPE sunt sus­ţinute şi de datele transmise în timp real de către Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică. Astfel, de la o zi la alta, în funcţie de cum bate vântul, contribuţia termo­cen­tralelor sau a hidrocentralelor la producţia de energie electrică se modifică vizibil în funcţie de ponderea pe care o are energia eoliană luată cu prioritate în sistem.

Taxa pentru dezvoltare

Carmencita Constantin este de părere că o parte din sprijinul pus la dispoziţie de către statul român pentru investitorii în energia verde ar trebui să fie redirecţionată către investiţii în reţele de transport şi în unităţi flexibile, capabile să echilibreze sistemul rapid.

"Reducerea schemei de sprijin se poate face odată cu introducerea unei taxe pentru a dezvolta această rezervă de capacitate. Impactul în factură ar fi acelaşi, dar ar beneficia şi sistemul. De ce trebuie să plătim atât de mult pentru regenerabile, în contextul în care energia verde şi la fel proiectele de eficienţă energetică pot fi susţinute şi prin fonduri europene?", spune Carmencita Constantin.

Aceasta nu este însă singura problemă pentru termocentrale.

 
Citiţi articolul integral pe www.zfcorporate.ro