Germania a ascuns dozele de austeritate sub o crustă dulce, dar subţire şi le va administra forţat Europei în recesiune

Europa este condamnată să meargă până la capăt pe drumul austerităţii pe care Berlinul l-a deschis pentru a scoate Uniunea Europeană din criză, iar acest lucru a devenit evident după ce Germania a venit înarmată la summitul UE de două zile care se încheie astăzi cu un buget „exemplar“ ce promite cel mai mic deficit din ultimii 40 de ani. Însă preţul plătit până acum pentru acest drum este enorm: scăderi economice ameţitoare în ţările cel mai dur lovite de criză şi niveluri record ale numărului de şomeri, în special în rândul tinerilor.

Delegaţia germană a insistat ca termenul de „consolidare fiscală“ să fie menţionat de cel puţin patru ori în concluziile summitului, care a avut ca temă de discuţie stimularea economiei şi reducerea şomajului. În limbajul birocratic de la Bruxelles, consolidare fiscală înseamnă austeritate „orientată spre creştere“ axată mai mult pe reduceri de cheltuieli şi mai puţin pe majorări de taxe pentru reducerea deficitelor bugetare.

Guvernul german dă un „exemplu pozitiv“ de disciplină bugetară cu planuri de a duce deficitul bugetar la zero până în 2015, an începând cu care nu va mai contracta datorii noi, a spus ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble. Germania are toate şansele să-şi ducă planurile până la capăt, deoarece veniturile din taxe sunt la niveluri record, iar investitorii plătesc guvernului pentru a cumpăra obligaţiuni, condiţii de care însă nu beneficiază multe din ţările partenere din zona euro sau din UE, scrie EUobserver.

Va simţi Franţa disciplina Germaniei?

În faţa unor perspective economice mai slabe decât se aştepta şi presat de promisiunile că nu va insista pe austeritate, preşedintele Franţei Francois Hollande s-a văzut obligat să recunoască că Parisul

nu-şi poate atinge ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din PIB anul acesta, nivelul tolerat de UE. Indicatorul va fi, probabil, de 3,7% din PIB. Schaeuble este însă „sigur că Franţa, ca şi Germania, va respecta regulile“. Germania, cea mai mare economie din zona euro, are cea mai mare putere de decizie în politicile UE.

UE va asigura probabil o poartă de scăpare pentru ţările „delincvente“ precum Spania şi Portugalia, în rândul cărora intră acum şi Franţa, a doua economie ca mărime a zonei euro, stabilind mecanisme prin care este prelungit calendarul reducerii deficitelor.

Franţa în schimb încearcă să orienteze atenţia Europei spre ceea ce numeşte un pact de creştere, un pachet de iniţiative precum proiecte-pilot de investiţii şi o schemă de şase miliarde euro pentru a ajuta tinerii să-şi găsească locuri de muncă. Măsurile au fost aprobate anul trecut, dar infrastructura legală necesară nu a fost finalizată.

Parlamentarii europeni vor creştere şi o atitudine realistă din partea CE

„Nu spun că am avea nevoie de mai puţină disciplină bugetară, dar avem nevoie şi de o a doua cale care să aibă ca ţintă creşterea, investiţiile şi eurobondurile. Grecia şi Spania plătesc dobânzi de

5-6%, ceea ce înseamnă că jumătate din eforturile lor se duc spre deţinătorii de obligaţiuni în loc să ajute la stimularea economiei“, a declarat Guy Verhofstadt, europarlamentar belgian şi lider al grupului liberal. Parlamentul European a respins planurile liderilor europeni privind un buget pe termen lung al UE mai auster.

Comisia Europeană estimează că economia zonei euro nu va reveni pe creştere până în 2014, după ce anterior anticipa că recesiunea se va termina anul acesta. Motivul întârzierii revenirii este lipsa creditului din partea băncilor şi şomajul record. Economia zonei euro se va contracta cu 0,3% anul acesta, rămânând astfel în cea de-a doua recesiune de după 2009 mai mult cu un an decât se credea, notează agenţia Thomson Reuters.

Europarlamentarul britanic Stephen Hughes, membru al grupului social-democrat, a atras atenţia că Olli Rehn, comisarul european pentru afaceri economice, ar trebui înlocuit deoarece prognozele lui sunt „permanent inexacte“. Hughes consideră că proiecţiile economice excesiv de optimiste au determinat CE să propună politici de austeritate mai toxice decât s-a anticipat.

Mohamed El-Erian, şeful PIMCO -  cel mai mare fond de investiţii în obligaţiuni -, estimează că economia zonei euro se va comprima cu 1-1,5% în următoarele 12 luni. „Sectorul privat este încă înfometat după credit. Având în vedere austeritatea, economia se va contracta, cu efecte negative asupra şomajului, în special în rândul tinerilor“, a spus El-Erian, citat de Bloomberg.

Germania are un buget „invidiat“ de întreaga lume

Guvernul german a aprobat un proiect de buget pentru 2014 pe care l-a caracterizat a fi primul „echilibrat structural“ – dacă sunt excluse elementele speciale, precum ajutoarele acordate ţărilor cu probleme, şi efectele ciclicităţii economice – din ultimii 40 de ani. Proiectul prevede un deficit de 6,4 miliarde de euro la un buget total federal de 297 miliarde de euro şi un deficit zero în 2015. În 2010, deficitul federal a fost de 44 miliarde euro, iar până în 2012 a ajuns la 22,5 miliarde euro. Anul trecut, deficitul a fost probabil de 17,1 miliarde euro.

Bugetul cuprinde doar cheltuielile efectuate la nivel federal. La evaluarea unei ţări în comparaţie cu regulile UE este folosit deficitul public, care include administraţiile regionale şi locale. După aceste calcule, Germania a înregistrat un surplus de 0,1% din PIB în 2012.

Despre acest buget ministrul german al economiei Philipp Roesler spune că reprezintă un rezultat de proporţii istorice. „Lecţia crizei datoriilor este că finanţele solide sunt esenţiale. Datorită acestei abordări Germania este avangarda Europei. Succesul nostru cu o politică de consolidare orientată spre creştere este invidiat în întreaga lume“, a spus el. Schäuble descrie bugetul ca fiind „un semnal puternic pentru Europa“.

Irlanda a revenit pe pieţele de finanţare după bailoutul din 2010

Irlanda a strâns cinci miliarde de euro printr-o emisiune de obligaţiuni cu scadenţa la zece ani, prima pe termen lung de după bailoutul din 2010. Cererea a depăşit 12 miliarde euro, iar randamentul mediu, costul de finanţare, a fost de 4,15%, scrie Le Monde. Succesul este considerat de analişti o etapă esenţială pentru ca Irlanda să iasă din programul se asistenţă financiară oferit de UE şi FMI înaintea Greciei şi Portugaliei.

Împovărată de datorii din cauza salvării băncilor, Irlanda a primit un pachet de salvare de 85 miliarde euro în schimbul unei cure dure de austeritate. Spre deosebire de Portugalia şi Grecia, Irlanda a reuşit să revină pe creştere.