Îngrijorări pe pieţe pentru că Slovenia ar putea urma calea Ciprului
Randamentul obligaţiunilor Sloveniei a atins un nivel record, iar investitorii se tem că ţara ar putea urma Cipru devenind următorul stat din zona euro care necesită ajutor financiar, după ce noul guvern instalat la Ljubljana nu a reuşit să calmeze temerile, potrivit Bloomberg.
Premierul sloven, Alenka Bratusek, a promis, într-un discurs în Parlament, că guvernul, instalat de circa o săptămână, va consolida băncile cu probleme şi va îmbunătăţi situaţia finanţelor publice, astfel încât Slovenia să nu devină a şasea ţară din zona euro care trebuie ajutată cu împrumuturi externe.
Liderii europeni încearcă să limiteze extinderea crizei datoriilor care a adus cel mai recent Cipru în situaţia de a primi sprijin extern pentru a evita colapsul financiar. Lipsa detaliilor despre cum va încerca guvernul sloven să rezolve problemele ţării a împins randamentul obligaţiunilor pe zece ani în dolari la un nivel record, într-o perioadă în care statul trebuie să se împrumute de pe pieţele internaţionale.
"Evoluţia din Cipru a cauzat temeri că Slovenia va avea dificultăţi să vândă obligaţiuni în lunile următoare, în timp ce încearcă să-şi recapitalieze sectorul bancar şi să treacă de la finanţarea deficitului bugetar din surse locale la finanţarea de pe pieţele externe, cu un risc crescut de pierderi pe depozite", a scris Gillian Edgeworth, economist-şef la UniCredit Londra, într-o notă către clienţi.
Randamentul pentru obligaţiunile în dolari cu scadenţă în 2022 ale Sloveniei a urcat cu 0,56 puncte procentuale, la 6,34%, potrivit datelor Bloomberg. Costul asigurării datoriei ţării împotriva riscului de default a avansat cu 0,49 puncte procentuale miercuri, la 3,27%.
Ţările de la periferia zonei euro, precum Malta, Luxembourg şi Slovenia au încercat să se distanţeze rapid de criza bancară care a forţat Cipru să accepte un acord pentru împrumuturi de 10 miliarde de euro de la zona euro, în schimbul unei restructurări dure a sectorului bancar.
Economia Sloveniei s-a confruntat cu două recesiuni în ultimii patru ani, situaţie care a crescut numărul falimentelor. Băncile au în portofolii credite neperformante echivalente cu 20% din PIB.
Slovenia are nevoie de finanţare externă de circa 3 miliarde de euro în acest an, iar băncile de capital suplimentar de 1 miliard de euro, potrivit unui raport FMI.