La Bank of Cyprus, pierderile deponenţilor ar putea ajunge la 60% pentru economiile peste 100.000 euro

Persoanele care au depozitaţi peste 100.000 euro la Bank of Cyprus vor pierde 37,5% din valoarea economiilor, sumă care va fi convertită în acţiuni la bancă, potrivit unei declaraţii a băncii centrale. Acţiunile vor oferi deponenţilor drept de vot la Bank of Cyprus, precum şi drept la dividende. Măsura face parte din planul de restructurare al instituţiei de credit şi practic banii vor dispărea imediat din conturile clienţilor.

Deponenţii ar putea pierde, de asemenea, încă 22,5% din economii, banii urmând a fi îngheţaţi în conturi pentru care nu se va plăti dobândă până când planul de restructurare se va termina. Se esti­mea­ză că procesul de restructurare al băncii cipriote va dura mai multe luni.  

Iniţial s-a estimat că persoanelor care au peste 100.000 euro în conturi la Bank of Cyprus le vor fi confiscate doar 30-40% din valoarea depozitelor, aceasta fiind prima oară când liderii zonei euro au convenit să transfere povara bailout-ului şi către clienţii băncilor.

Toate depozitele de maximum 100.000 euro sunt garantate, ceea ce înseamnă că un client care are 500.000 euro într-un depozit bancar va suporta pierderi doar pentru 400.000 euro.

Banca centrală va numi un evaluator independent al Bank of Cyprus şi procentul de 22,5% din depozitele de peste 100.000 de euro va putea fi la rândul lui convertit în acţiuni, parţial sau total, în termen de 90 de zile de la finalizarea evaluării, notează Bloomberg.

Programul nu se va aplica depo­nen­ţilor ale căror datorii către bancă aduc balanţa lor netă sub 100.000 de euro. Deponenţii celorlalte bănci cipriote nu vor fi afectaţi de aceste măsuri.

Restul de 40% din fiecare depozit de peste 100.000 de euro va fi blocat pentru asi­gurarea lichidităţilor băncii. Banii care nu vor fi folosiţi pentru recapitalizarea băncii, vor primi o dobândă cu 10 puncte procentuale peste nivelul actual şi vor fi deblocaţi în scurt timp.

Economiile transformate în acţiuni la bancă ar trebui teoretic să le permită deponenţilor să îşi recupereze eventual pierderile. Însă în prezent acţiunile Bank of Cyprus valorează puţin şi nu se ştie când şi dacă acestea îşi vor recâştiga va­loa­rea pentru a compensa pierderile deponenţilor.

Legile care conferă autorităţilor cipriote dreptul de a lua aceste măsuri au fost aprobate în urmă cu două săptămâni în regim de urgenţă.

Ministrul cipriot de finanţe Michalis Sarris a declarat că măsurile vizează con­solidarea Bank of Cyprus.

„Am suferit o lovitură serioasă, fără îndo­ială, însă acum avem o bancă refor­mată şi pregătită pentru a-şi asuma rolul în economia ci­pri­otă“, a spus Sarris. 

El a adăugat că sucursalele celor două mari instituţii de credit din Cipru, Bank of Cyprus şi Laiki Bank, din Marea Britanie, Rusia, Ucraina şi România vor fi vândute. De asemenea, ministrul a menţionat că ţara sa va căuta noi pieţe precum China şi statele arabe şi va menţine relaţiile de afaceri cu Rusia.

Laiki Bank, a doua bancă ca mărime din Cipru, va fi divizată într-o bancă „bună“ şi una „rea“. Depozitele de sub 100.000 de euro vor fi absorbite de Bank of Cyprus şi cele peste acest nivel vor fi plasate în banca „rea“. Cyprus Popular Bank va desfăşura activităţi normale începând din 2 aprilie, iar toţi angajaţii şi sucursalele vor trece sub controlul Bank of Cyprus.

Ministrul german de finanţe: „Cipru este un caz special şi singular“

Depozitele bancare din zona euro sunt sigure, Cipru fiind un „caz special“ care nu se va repeta, a declarat ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble, contrazicându-l astfel pe şeful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem, care a afirmat că programul de salvare convenit pentru statul insular va servi drept model pentru alte situaţii similiare, scrie agenţia Thomson Reuters.

„Cipru este şi va rămâne un caz special singular. Depozitele bancare din Europa sunt sigure“, a spus Schaeuble în cadrul unui interviu acordat publicaţiei locale Bild, explicând că problemele din Cipru au fost cauzate de faptul că cele mai mari două bănci locale erau insolvabile, iar guvernul nu avea suficiente fonduri pentru a garanta depozitele.

El a afirmat, de asemenea, că economia cipriotă va trece printr-o lungă perioadă de ajustări, dar va reuşi să ramburseze împrumutul atunci când „va avea o bază economică solidă“.

Moneda unică este în prezent mai puternică decât în orice perioadă de după 2010, potrivit ministrului german de finanţe.

„Se poate observa că turbulenţele din Cipru nu au avut niciun impact asupra altor ţări din sudul Europei. În schimb, la începutul anului trecut, alegerile din Grecia au dus la majorarea ratelor de dobândă în sudul continentului. Pieţele financiare sunt mai pregătite acum“, a adăugat Schaeuble.

Biserica din Cipru cere demisia ministrului de finanţe şi a guvernatorului băncii centrale

Conducătorul Bisericii Ortodoxe din Cipru, arhiepiscopul Chrysostomos II, a cerut ministrul de finanţe cipriot Michalis Sarris şi guvernatorului băncii centrale Panicos Demetriades să demisioneze pentru că au fost de acord cu pachetul de bailout oferit de liderii zonei euro şi au permis astfel băncilor să confişte banii marilor deponenţi, inclusiv bisericii, scrie Global Post.

„Dacă aş fi fost mulţumit, nu le-aş fi cerut să demisioneze pentru că au aceeaşi viziune ca troica – FMI, UE, BCE. Nu ne-am împotrivit deloc condiţiilor impuse de creditorii internaţionali şi consider că acest lucru este inacceptabil“, a declarat Chrysostomos II.

El a menţionat de asemenea că cetăţenii au o parte din vină pentru reducerea drastică a dimensiunii economiei lor.

„Această nenorocire care s-a năpustit asupra ţării noastre pare a fi o problemă economică, dar nu este – la baza ei stă păcatul. Toţi am vrut să facem lucruri măreţe pentru că am crezut că dacă avem bani şi renume vom fi fericiţi. Însă, dacă am fi reflectat asupra mijloacelor, nu am fi avut aceste rezultate de acum“, a adăugat arhiepiscopul cipriot. 

Autorităţile din Cipru investighează băncile pentru ştergerea unor credite către politicieni

• Autorităţile din Cipru investighează Bank of Cyprus, Laiki şi Hellenic Bank, în legătură cu ştergerea unor împrumuturi către politicieni în perioada de vârf a crizei financiare, scrie Novinite.

• Investigaţia a fost lansată după ce presa din Grecia a publicat o listă cu numele politicenilor care ar fi beneficiat de anularea împrumuturilor.

• Potrivit BBC, cele trei bănci ar fi şters împrumuturi de ordinul milioanelor de euro către companii, autorităţi locale şi politicieni din unele dintre partidele mari din Cipru.

• Lista beneficiarilor a fost transmisă comitetului pentru etică din Parlamentul cipriot.

• Informaţia a apărut în condiţiile în care Cipru ar putea impune pierderi de până la 60% deponenţilor de la cea mai mare instituţie de credit din ţară, Bank of Cyprus, care deţin conturi de peste 100.000 de euro, în cadrul acordului de salvare financiară a ţării.

• Totodată, a doua mare bancă din ţară, Cyprus Popular Bank (Laiki), va fi divizată într-o bancă „bună“ şi una „rea“. Depozitele de sub 100.000 de euro vor trece în banca „bună“, urmând să fie transferate la Bank of Cyprus, iar cele care depăşesc acest prag vor ajunge la banca „rea“, care va fi desfiinţată în timp. Anca Dumitrescu