Biografii comentate (VII). Osama bin Laden sau teroristul perfect/ de Călin Hentea

Autor: Calin Hentea 04.04.2013

Repere biografice. Fiind un copil timid şi introvertit, Osama a suferit atunci când, deoarece mama sa fusese repudiată de bogatul şi autoritarul său tată, fraţii lui vitregi l-au poreclit ”Fiul sclavei”/Ibn Al Abeda marginalizându-l. În 1973 Osama bin Laden a fost trimis de foarte bogata sa familie la o şcoală particulară din Beirut, unde timp de doi ani s-a cufundat nestingherit în plăcerile vieţii din cluburile de noapte de tip Crazy Horses, complet interzise în austerul mediu religios din Arabia Saudită.

În 1977, la douăzeci de ani, el a cunoscut o schimbare religioasă radicală în timpul pelerinajului său la Mecca care-i va marca întreaga viaţă (Robinson, 2012, Bin Laden. Dincolo de masca teroristului, Corint, pp. 73-82). Invazia Afganistanului, o ţară islamică, de către păgâna URSS în 1979 l-a determinat pe Osama să plece imediat în Pakistan, la Peshawar, cu acordul şi susţinerea întregii sale familii, pentru a sprijini logistic rezistenţa anti-sovietică a afganilor. În 1980 Osama a participat la înfiinţarea unei organizaţii de susţinere a voluntarilor arabi Matkab al-Khidamat, iar după ce s-a implicat mai mult în operaţiile militare din Afganistan s-a ataşat de o bază ridicată de el numită ”Bârlogul ursului”/ al-Ansar, care a devenit în 1988 centrul său de comandă a fluxului crescut de luptători voluntari antisovietici, şi căruia el i-a dat numele Al Quaeda - ”Baza”. În aceste condiţii, a fost înfiinţată la 11 august 1988 în Afganistan organizaţia Al Quaeda.

După ce Irakul a invadat Kuweitul la 2 august 1990, Osama bin Laden i-a oferit imediat regelui Fahd o forţă de 10 000 de mujahedini pentru a apăra Arabia Saudită de o posibilă invazie irakiană, dar acesta a preferat protecţia militară a SUA, ceea ce a stârnit furia şi ura liderului oragnizaţiei Al Quaeda împotriva regimului saudit şi l-a radicalizat definitiv. Imediat ce a putut Osama a fugit din Arabia Saudită (care i-a ridicat cetăţenia în 1994), mai întâi în Pakistan şi de acolo, în decembrie 1991, în Sudan, la Karthoum. De aici, sub înalta protecţie a autorităţilor statului, a condus primele sale operaţii internaţionale în Bosnia - 1992, (5000 de mujahedini, arme şi fonduri), în Somalia - 1993 (cooperând cu generalul Mohammad Aidid (1934-1996), în atacul terorist asupra World Trade Center din 1993, în Cecenia - 1994 (la solicitarea generalului Djokar Dudaiev, 1944-1996).

Ulterior Osama şi-a găsit un nou refugiu, la fel de confortabil şi generos, în Afganistanul taliban, la Kandahar, sub protecţia molahului Mohammed Omar (n. 1959) de unde a pus la cale atât atentatele teroriste împotriva ambasadelor SUA din Nairobi, Kenya şi Dar es Salaam, Tanzania, precum şi cel plănuit în Franţa, cu ocazia Campionatului mondial de fotbal din 1998, eşuat datorită intervenţiei Interpolului. Pe 12 octombrie 2000 Osama şi-a revendicat victoria Al Quaeda prin bomba plasată asupra USS Cole aflat în rada portului yemenit Aden, iar ulterior a trecut la planificarea atentatelor din 11 septembrie 2001.

Au urmat sângeroasele atacuri de la Madrid din martie 2004 (care au întors rezultatele alegerilor generale spaniole), precum şi cele din metroul londonez din iulie 2005. Pe 2 mai 2011, în urma unei intervenţii autorizate de preşedintele SUA, Barrack Obama a trupelor speciale SEAL în cadrul operaţiei Neptune Spear, Osama bin Laden a fost ucis în locaţia din Pakistan, unde se ascundea împreună cu o parte din familia sa. Trupul său a fost aruncat în mare pentru a nu se crea un loc de pelerinaj.          

Contribuţii. Prin teroarea atentatelor simbolice şi deosebit de sângeroase, Osama bin Laden a ridicat propaganda la nivelul unei industrii internaţionale. A reuşit chiar iniţierea unei psihoze temporare a terorii, a fricii la nivelul cetăţeanului de rând american şi occidental, dar şi influenţarea unei schimbări politice naţionale (la alegerile generale din Spania, după atentatele din Madrid din 11 martie 2004) şi chiar sporirea agresivităţii internaţionale a administraţiei Bush. Atentatele din 11 septembrie 2001 au declanşat o vastă operaţiune politico-militară internaţională condusă de SUA, cunoscută sub numele de ”Războiul mondial împotriva teorismului, care la rîndul ei a generat persistente campanii de propagandă la nivel global. Motivaţiile psihologice ale lui Osama Bin Laden îşi au originea în copilăria traumatizată de umilinţele cauzate de despărţirea părinţilor şi caracterul său închis, peste care s-a suprapus un orgoliu imens, vizibil chiar şi dincolo de excesul de modestie ostentativă afişat în ocaziile publice, toate alimentate de o uriaşă nevoie de a fi admirat, respectat adulat. Peste acest bagaj psihic şi în absenţa oricăror remuşcări sau tulburări de conştiinţă, s-a instalat refugiul în fanatismul islamic, asociat cu ura oarbă împotriva americanilor.

Încă din timpul campaniei sale din Afganistan, Osama şi-a cultivat cu grijă imaginea de erou scăpat printr-un miracol divin de bombele sovietice, dar mai ales cea de om modest din popor, asemenea afganilor de rând (Robinson, 2012, pp. 104-105). Osama a încurajat răspândirea în lumea islamică, nu numai în Afganistan, a unor exagerări, chiar minciuni privind faptele sale care au contribuit la crearea unei legende, care a generat imediat un cult al personalităţii sale (Robinson, 2012, p. 108). Portretele sale retuşate s-au răspândit rapid atât în bazarele din Afganistan sau Pakistan, cât şi în cartierele palestinienilor protestatari din Gaza. A acceptat ca lumea să i se adreseze cu titlul de ”Prinţ” sau ”Şeic”, deşi nu era îndrituit la acestea. În Karthoum obişnuia să arunce săracilor bani din maşină la fel cum făceau regii saudiţi, pe care tot el îi acuza de corupţie şi erezie (Robinson, 2012, p. 162).

A dovedit o deosebită abilitate în a-i manipula nu doar pe ziariştii arabi, dar şi pe cei occidentali care l-au cunoscut în timpul războiului din Afganistan, convingându-i asupra modestiei, ataşamentului său religios, judecăţilor echilibrate şi a comportamentului manierat-enigmatic, dovedind o carismă ce nu mai fusese întâlnită în Orientul Mijlociu de la Gamal Abdel Nasser (Robinson, 2012, pp. 122-123). Înregistrările video ale mesajelor sale difuzate prin intermediul televiziunii Al Jazeera îndeosebi după 11 septembrie 2001 au fost amănunţit regizate astfel încât să fie susţinută o perspectivă aproape mistică a lui Osama bin Laden, de luptător neobosit al Islamului. Astfel figura aparent ascetică a lui Osama bin Laden, nelipsit de kalaşnicovul lipit de fundal (sugerând starea de război), a devenit cunoscută în toată lumea drept simbolul terorismului musulman fanatic sau, dimpotrivă, a eroicului lider devotat cauzei islamice.

Cauza palestiniană nu l-a interesat niciodată prea tare, decât în măsura în care îi servea drept argument propagandistic împotriva evreilor şi americanilor. (Robinson, 2012, pp. 134, 223). Pe 26 august 1996, Osama bin Laden a dat primul său bayan, publicat în ziarul londonez Al Quds al Arabi, un document de douăsprezece pagini, intitulat ”Declaraţie de Război” prin care liderul Al Quaeda dădea un ultim avertisment tuturor trupelor americane să părăsească Ţara celor Două Locuri Sfinte (Arabia Saudită, prin Mecca şi Medina, n.a.)” (Robinson, 2012, p. 215) oficializându-şi astfel obiectivele teroriste şi resentimentele faţă de SUA. A urmat o altă fatwa, în februarie 1998, pe care Osama a semnat-o alături de adjunctul său Ayman al Zawahiri în numele unui aşa zis ”Front islamic mondial împotriva evreilor şi a cruciaţilor” conform căreia uciderea nord-americanilor şi a aliaţilor acestora era declarată drept datorie individuală a oricărui musulman.

Propaganda desfăşurată de Al Quaeda sub conducerea lui Osama bin Laden s-a desfăşurat pe mai multe planuri: religios - printr-un agresiv prozelitism islamic; civilizaţional - prin impunerea stilului de viaţă conform Shariei şi perspectiva unui califat cuprinzând întreaga lume arabă; imagologic - prin demonizarea şi umilirea constantă a tuturor valorilor şi simbolurilor Statelor Unite, Israelului şi a Occidentului; mediatic - prin difuzarea periodică a unor mesaje video sau pe Internet, preluate prin Al Jazeera sau alte televiziuni occidentale, precum şi prin impactul creat de atentate cât mai sângeroase ce aduceau o audienţă uriaşă garantată; informaţional - prin coordonarea atacurilor teroriste în lume asupra unor ţinte de mare valoare simbolică; politic - prin asocierea Jihadului şi terorismului internaţional cu dureroasa problemă palestiniană, deosebit de sensibilă în tot Orientul Mijlociu.

Evaluări. În ultimii săi ani, potrivit biografului acestuia Adam Robinson, Osama bin Laden, hăituit şi rupt de vechile sale conexiuni, a fost trecut într-o semi-uitare, trăind astfel în ascunzătoarea sa din Abbottabad, în Pakistan ”iadul unei vieţi de pensionar” (Robinson, 2012, p. 300). Vestea uciderii sale la 2 mai 2011 de către un comando american a traversat întreaga lume, dar nu a provocat vreo emoţie deosebită şi nici regrete (altundeva decât în unele zone tribal din Somalia, Afganistan sau Pakistan), deoarece el nu a reuşit să lase în urma sa nici o idee sau o viziune pertinentă asupra Islamului, în afara succesului de moment al unor spectaculoase operaţiuni teroriste sinucigaşe.   

 

Născut pe 10 martie 1957, Riad, Arabia Saudită - decedat pe 2 mai 2011, Abbottabad, Pakistan, lider al organizaţiei teroriste Al Quaeda