Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu afirmă că 80% din privatizările din România au fost un eşec. Este adevărat sau nu?

În timp ce Polonia, Cehia şi Ungaria şi-au transformat companiile de stat în campioni regionali, folosind avantajele listării la bursă, România nu a reuşit în ultimii ani să facă nicio privatizare de succes prin intermediul pieţei de capital, iar puţine din companiile privatizate au devenit campioni regionali.

Fostul prim-ministru PSD Nicolae Văcăroiu, în perioada căruia privatizarea a trenat şi întreprinderile de stat au acumulat pierderi uriaşe, afirmă acum, în calitate de preşedinte al Curţii de Conturi, că privatizarea în România a fost în 80% din cazuri un eşec.

Este adevărat sau nu? Părerile sunt împărţite.

Nicolae Vacaroiu a declarat recent, la un eveniment dedicat aniversării a 100 de ani de la înfiinţarea ASE,  că privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec şi România ar trebui să aibă un PIB de trei ori mai mare decât cel din prezent.

„Nu vrem să recu­noaştem că, din păcate, privatizările au fost în proporţie de 80% un eşec. După cum nu vrem să recunoaştem că, iată, vindem acţiuni la companii strategice, în perioadă de criză, în condiţiile în care capital autohton nu există. Trebuie să recunoaştem că, din pă­cate, am distrus mult. Au dispărut industrii care au fost competitive dintot­deauna, cu exporturi de peste 80-90% în Vest. Cu prea mare uşurinţă, începând din ’90 încoace, am acceptat prea multe sfaturi de afară, spre binele nostru, şi binele a dus la situaţia de astăzi a României. Ar fi trebuit să vorbim despre o Românie cu un PIB de trei ori mai mare decât cel de astăzi“, a spus el.

Ministrul delegat pentru energie Constantin Niţă a declarat ieri că trebuie verificat modul în care companiile de distribuţie a energiei au respectat clauzele din contractele de privatizare, precum şi marjele lor de profit, potrivit Mediafax. Principalii distribuitori de energie sunt CEZ (Cehia), Enel (Italia), E.ON (Germania) şi Electrica SA, companie controlată de stat, prin Ministerul Economiei.

Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank, apreciază că privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.

Ea este de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung, deoarece profiturile substanţiale obţinute de acestea au fost exportate către entităţi străine în loc să beneficieze statul român de acestea.

Privatizarea companiilor din sectorul energetic este calea sigură spre un stat sărac şi supus intereselor străine, în viziunea economistului-şef al Volksbank.

Privatizarea care poate fi considerată un model de succes este BCR, care a fost cea mai profitabilă, crede Hăncilă.

Daniel Dăianu, fost ministru al Finanţelor şi profesor la ASE, spune că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. El afirmă că într-o economie de piaţă privatizările sunt necesare, dar admite că în anumite domenii, considerate strategice, statul trebuie să deţină controlul.

Privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reuşite ale privatizării care a avut implicaţii extrem de benefice asupra economiei locale, în opinia lui Dăianu.

Eugen Sinca, analist- şef al BCR, susţine că dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec. Iar dacă privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent.

Polonia, care a reuşit să evite recesiunea, a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depăşesc câteva sute de milioane de euro.

În ultimii ani au fost amânate mai multor list?ri importante ale unor companii de stat. Anul 2012 s-a caraceterizat prin amânarea procedurii de vânzare a CFR Marfă, eşecul privatizării Oltchim, intrarea în insolvenţă a Hidroelectrica, eşecul privatizării Cupru Min. Anul trecut s-a concretizat doar oferta secundară de vânzare a 15% din acţiunile Transelectrica, astfel că OPSPI a atras din privatizări doar 40 mil. euro.
 

Ce planuri au autorităţile în acest an

Autorităţile române s-au angajat faţă de FMI să vândă din pachetele de acţiuni ale principalelor companii de energie şi transport, cele mai valoroase dintre acestea fiind Romgaz şi Hidroelectrica.

Executivul a amânat în decembrie 2012 până la finele lui 2013 termenul-limită pentru vânzarea unor pachete minoritare la companiile de stat, printre care Romgaz, Nuclearelectrica, CFR Marfă, Transgaz sau Tarom.

Guvernul a stabilit recent intervalul de preţ pentru oferta publică secundară prin care vrea să vândă 15% din acţiunile Transgaz. Oferta va fi lansată la un preţ minim de 171 lei/titlu şi un maxim de 230 lei/titlu, astfel că statul ar putea încasa între aproximativ 300 mil. lei (68 mil. euro) şi 400 mil. lei (90 mil. euro) pentru pachetul respectiv.
 

Străinii sunt puţini, dar conduc, arată un studiu al profesorului Cezar Mereuţă (vezi tabelul de sus)

Deşi companiile cu capital majoritar privat românesc reprezintă numeric 82,8% din totalul firmelor, iar companiile cu capital majoritar străin doar 16,4%, ultimele conduc detaşat în ceea ce priveşte numărul liderilor pe care îl dau pe pieţe. Astfel, 60% din companiile lider în 80 de pieţe sunt companii cu capital majoritar străin şi cumulează o cifră de afaceri de 24,7 mld. euro şi profituri totale de 1,5 mld. euro. Aceasta este una dintre concluziile cărţii „Capital majoritar străin în companiile-noduri de pe principalele pieţe din România“, care îl are ca şi coautor pe profesorul doctor Cezar Mereuţă. Lucrarea analizează 80 de pieţe din cele 88 din economia românească şi concluzionează faptul că firmele cu capital majoritar străin au acoperit 82,1% din cifra de afaceri a topului şi 86,3% din volumul profitului brut.

Aproximativ 59 % din liderii de pe piaţa locală în 2011 sunt companii cu capital majoritar străin, doar 24% sunt companii cu capital majoritar privat românesc şi doar 17% sunt companii cu capital majoritar de stat. „Este foarte bine că monitorizăm companiile cu capital majoritar românesc, dar trebuie să monitorizăm şi companiile multinaţionale cu pierderi, dar nu acumulate într-un an, ci pierderi concentrate. Astfel putem preîntâmpina surprize“, a declarat profesorul doctor Cezar Mereuţă.

Companiile cu capital străin au doar un sfert din numărul de salariaţi din economie, dar realizează aproximativ 40% din cifra de afaceri totală, precum şi din PIB, potrivit unui studiu realizat de experţii din BNR.
 

OPSPI şi-a bugetat venituri din privatizări de 1,8 miliarde de lei

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), responsabil de privatizarea companiilor de stat, şi-a bugetat pentru acest an venituri din privatizări de 1,86 mld. lei (420 mil. euro), potrivit bugetului pe 2013 publicat pe website-ul Ministerului Economiei. Anul trecut, OPSPI a atras din privatizări doar 40 mil. euro având în vedere că doar oferta secundară de vânzare a 15% din acţiunile Transelectrica s-a concretizat.

În acest an, statul a scos la vânzare 15% din acţiunile Transgaz pe care va încasa între 68 şi 90 mil. euro în funcţie de preţul la care se va face alocarea acţiunilor. Aceşti bani nu vor intra în companie, ci în vistieria statului, având în vedere că Guvernul s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la circa 2,2% la 1,7% din PIB. Şi banii din privatizarea a 15% din acţiunile Romgaz ar putea merge la bugetul de stat, însă sumele atrase din privatizarea Nuclearelectrica şi Hidroelectrica, privatizări care se vor derula prin majorări de capital, ar putea rămâne în companie.

„Guvernul şi-a schimbat abordarea. Nu vrea neapărat să vândă acţiunile la companiile pe care le controlează, ci vrea să le capitalizeze şi de aceea au loc privatizări prin majorări de capital“, a spus Gabriel Dumitraşcu, şeful OPSPI, miercuri, 3 aprilie, la conferinţa presă de lansare a ofertei secundare de acţiuni de la Transgaz. De asemenea, OPSPI şi-a bugetat venituri din dividende de aproape 1,3 mld. lei (290 mil. euro) pe care le încasează de la companiile unde statul este acţionar. Companiile unde statul este acţionar majoritar sunt obligate să plătească dividende de 90% din profit. Roxana Pricop
 

Daniel Dăianu: Unele din privatizările efectuate puteau fi evitate sau făcute într-un mod mai inteligent

Daniel Dăianu, fost ministru al finanţelor şi profesor la ASE, consideră că o bună parte din eşecurile din sfera privatizăriilor din piaţa locală puteau fi evitate sau gestionate mai bine. „Sunt de acord că multe dintre privatizările din ultimii 20 de ani nu au fost făcute cum ar fi trebuit. Sunt numeroase eşecurile, însă au existat eşecuri care puteau fi evitate sau privatizări care puteau fi făcute într-un mod mai inteligent“, a afirmat Dăianu.

Pe de altă parte, acesta consideră că privatizarea Dacia este unul dintre exemplele reuşite ale privatizării care a avut implicaţii extrem de benefice asupra economiei locale. „Dacia este un exemplu de succes, de reuşită în domeniul privatizărilor. A fost o privatizare realizată în mod inteligent în care s-a ţinut cont de capitalul uman, de priceperea inginerească a forţei de muncă locale. Impactul a fost unul major în economie, practic s-a salvat o industrie, s-au creat locuri de muncă, iar capitalul uman bine pregătit a putut fi reţinut în ţară. În plus, industria auto are legături cu multe alte sectoare, aşadar le-a impulsionat şi pe acestea. Privatizări bune au fost şi la fabricile de anvelope. Dăianu spune că într-o economie de piaţă privatizările sunt necesare, dar admite că în anumite domenii, considerate strategice, statul trebuie să deţină controlul. „În domenii strategice, precum cel al energiei, e bine ca statul să deţină controlul. Eu fac parte din categoria celor care susţin controlul statului la companii precum Romgaz sau Transgaz pentru că avantajele sunt foarte mari, nu e vorba numai de redevenţe, mai sunt şi alte avantaje, pentru că aceste companii au multifuncţii.“ Fostul ministrul de finanţe consideră că situaţia din sfera privatizărilor companiilor de stat nu a fost cauzată de înţelegerile cu FMI, care a cerut statului să vândă o parte din companiile pe care le are în portofoliu, şi spune că cei care suţin renunţarea la acord ignoră câteva trăsături care definesc situaţia din România şi anume, „dependenţa covârşitoare de ţările europene, sistemul bancar care este controlat în proporţie de 80% de grupuri străine, precum şi gradul ridicat de euroizare. În aceste condiţii consider că e bine să ai o centură de siguranţă“. Anelis Baciu
 

Melania Hăncilă: Privatizarea este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie, mai ales când e vorba de firmele din energie

Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităţi, dar cea mai paguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic, privatizările din acest domeniu urmând să exercite un impact negativ asupra economiei în perspectivă, deoarece profiturile substanţiale obţinute au fost „exportate“ către entităţi străine în loc să beneficieze statul român, afirmă Melania Hăncilă, economistul-şef al Volksbank.

„Sunt de părere că privatizările companiilor de stat care activează în sectorul energetic vor exercita un impact negativ asupra economiei naţionale pe termen lung, deoarece profiturile substanţiale obţinute de acestea au fost exportate către entităţi străine în loc să beneficieze statul român de acestea. La nivel mondial, companiile din domeniul energetic sunt cele mai profitabile, însă în România se tolerează de peste două decenii ca acestea să înregistreze pierderi din cauza slabei guvernanţe corporatiste şi a scurgerilor de profitabilitate susţinute de interesele politice“, a comentat Hăncilă. Ea a arătat că interesul naţional este lezat nu numai de privarea de profiturile obţinute de aceste companii, dar şi de faptul că statul pierde controlul asupra preţului practicat de aceste companii către consumatorii români care în loc să beneficieze de faptul că sunt cetăţeni ai unei ţări bogate în resurse, de fapt plătesc preţul ineficienţei utilizării acestora de către autorităţi. Economistul-şef al Volksbank nu este de acord cu ideea conform căreia statul român ar trebui să privatizeze acele companii care nu sunt profitabile sub administrarea statului. „Nici Petrom nu era profitabilă pe vremea când era administrată de stat, pentru ca după privatizare să devină cea mai profitabilă companie românescă. Privatizarea companiilor de stat este calea cea mai facilă pentru autorităti, dar cea mai păguboasă pentru populaţie pe termen lung, mai ales când este vorba de înstrăinarea companiilor din sectorul energetic.“

Privatizarea companiilor din sectorul energetic este calea sigură spre un stat sărac şi supus intereselor străine, în viziunea lui Hăncilă. „Înstrăinarea controlului asupra resurselor naturale exercită efecte negative asupra nivelului de trai al populaţiei prin pierderea controlului asupra tarifelor la energie şi utilităţi, mai ales că în aceste sectoare populaţia se află în captivitatea unor companii care deţin monopol sau oligopol. Eu mă întreb cum poate fi protejată populaţia dacă statul român pierde complet controlul asupra preţului plătit de consumatorii casnici la energie electrică, termică, gaz, apă, canal şi salubritate? Din păcate cetăţeanul nu poate să-şi aleagă liber şi pe baza criteriilor economiei de piaţă furnizorul pentru asemenea servicii, fiind captiv din lipsa concurenţei, şi prin urmare nici nu este de mirare că românii au printre cele mai ridicate ponderi în coşul de consum a cheltuielilor pentru energie, combustibili şi utilităţi din UE.“ În ceea ce priveşte proiectul management privat la companiile de stat, Hăncilă susţine că autorităţile continuă să numească manageri pe criterii politice care sunt remuneraţi indiferent de performanţe, în loc să aibă parte de un salariu de bază la care să se adauge prime de succes la sfârşitul exerciţiului financiar în funcţie de profitabilitatea companiei, care ar putea să asigure o ameliorare a guvernanţei corporative la companiile de stat. „Deocamdată rezultatele campaniilor de recrutare ale managerilor privaţi pentru companiile de stat au avut rezultate îndoielnice şi au dovedit interferenţa politicului sub umbrela agenţiilor de recrutare.“ Privatizarea care poate fi considerată un model de succes este BCR, în opinia lui Hăncilă. „După părerea mea, BCR a fost cea mai profitabilă privatizare a României şi cred că nimeni nu poate contesta profesionalismul şi/sau faptul că s-ar fi putut obţine mai mulţi bani pe această bancă. Însă, marea majoritate a privatizărilor în România au fost lipsite de transparenţă şi au fost făcute sub valoarea lor reală, interesul naţional fiind prejudiciat“. Claudia Medrega
 

Eugen Sinca, BCR: Privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în ultimii 20 de ani

Continuarea privatizărilor şi după anul 2007 ar fi făcut ca numărul companiilor de stat cu probleme financiare să fie mult mai mic în prezent, iar dacă ne uităm în ultimii 20 de ani putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, consideră Eugen Sinca, economist-şef al BCR.

„Din păcate în prezent avem un număr mic de companii de stat care pot fi adevăraţi campioni în domeniile lor de activitate şi de aceea alternativele la privatizări sunt puţine. Dacă privatizarile ar fi continuat şi după anul 2007, numărul companiilor de stat cu probleme financiare ar fi fost mult mai mic în prezent“, afirmă Sinca. El a dat ca exemplu Polonia, care a reuşit să evite recesiunea şi a atras sume din privatizări de peste 5 mld. euro în ultimii patru ani, în timp ce în România sumele nu depăşesc câteva sute de milioane de euro. Dacă ne uităm în ultimii 20 de ani, putem spune în mod clar că privatizările de succes le depăşesc pe cele care s-au transformat în eşec, în opinia analistului-şef al BCR. Industria auto, metalurgia, telecomunicaţiile sau explorarea hidrocarburilor sunt doar câteva domenii în care investitorii străini realizează exporturi semnificative, contribuie cu sume mari la bugetul de stat şi angajează zeci de mii de oameni. Responsabilitatea socială a statului faţă de proiectele de privatizare este un element important, iar îndeplinirea obligaţiilor asumate în cadrul contractului ar trebui să fie un obiectiv urmărit pe o perioadă de câţiva ani, mai spune Sinca. Privatizările în domeniul energiei sau al transporturilor sunt o prioritate majoră în 2013, în primul rând pentru revigorarea financiară a acestor companii, iar în al doilea rând pentru sumele deloc neglijabile care pot fi încasate de către guvern, apreciază analistul-şef al BCR. Claudia Medrega