Preşedintele Franţei cere „eradicarea“ paradisurilor fiscale din întreaga lume după ce respectul populaţiei pentru miniştrii săi a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria ţării

Preşedintele Franţei a cerut „eradicarea“ paradisurilor fiscale în întreaga lume şi a promis că va obliga băncile franceze să-şi declare toate entităţile pe care le controlează în străinătate şi să furnizeze informaţii despre afacerile de acolo în condiţiile în care sondajele de opinie sugerează că respectul populaţiei pentru miniştri şi parla­mentari a ajuns la cel mai scăzut nivel din istoria modernă a ţării.

„Este nevoie de o luptă neobosită împotriva exceselor care înconjoară banii, contra lăcomiei şi finanţelor secrete. Paradisurile fiscale trebuie eradicate în Europa şi în toată lumea“, a declarat pre­şedintele François Hol­lande.

Preşedintele so­cialist a avertizat că nu va ezita să considere paradis fiscal orice ţară care refuză să coopereze pe deplin cu Franţa. De asemenea, începând cu 2014, băncile franceze vor fi obligate să publice în fiecare an lista completă a subsidiarelor din întreaga lume, „ţară cu ţară“, şi să detalieze ce afaceri au acolo. Printre informaţii va trebui să figureze date legate de personal, cifra de afaceri, taxele plătite şi ce ajutoare au primit de la stat.

El a făcut aceste promisiuni după ce a prezentat un proiect de lege prin care să fie „moralizată“ viaţa publică din Franţa ca reacţie la scandalul de fraudă care i-a zdruncinat guvernul şi preşedinţia.

În centrul scandalului este fostul ministru al bugetului Jerome Cahuzac, acuzat în urma unei investigaţii de presă de fraudă printr-un cont secret în Elveţia, scrie BBC. După luni de negări, Cahuzac a şocat săptămâna trecută lumea politică franceză recunoscând că a ascuns 600.000 de euro într-un cont elveţian.

Referinduse la minciunile fostului său ministru, care ar fi trebuit să conducă lupta unui guvern „fără pată“ – cum a declarat Hollande - contra evaziunii, preşedintele s-a declarat „rănit, lovit şi chiar vătămat de ceea ce s-a întâmplat“, notează RFI.

Pentru a preveni astfel de cazuri, în Franţa va fi înfiinţată o nouă agenţie centrală, independentă, care să lupte cu frauda şi corupţia, a spus Hollande. Procurori speciali se vor ocupa cu afacerile majore de corupţie şi evaziune.

„De dragul poporului francez, vrem să ne asi­gurăm că aceia care îl guvernează, că aceiaşi pe care

i-a ales, nu se îmbogăţesc în timpul mandatelor lor“, a menţionat preşedintele. Anterior, guvernul a stabilit termen limită până pe 15 aprilie pentru ca miniştrii să-şi declare averile.    

În plus, „va fi creată o autoritate de rang înalt care să monitorizeze activele şi interesele miniştrilor, ale parlamentarilor şi oficialilor aleşi“, a spus Hollande. De asemenea, va fi alcătuită o listă cu profesiile pe care politicienii nu vor avea voie să le practice, în speranţa că astfel vor fi prevenite conflictele de interese.
 

Angajament sau diversiune?

Dar opoziţia din parlament consideră aceste promisiuni ca fiind „tactici de diversiune“ şi a cerut mai multă acţiune.

„Este o operaţiune diversionistă care nu poate face faţă provocărilor ridicate de acest scandal care discreditează guvernul“, a spus Christian Jacob, unul din liderii partidului conservator UMP.

Dar în lumea politică şi în presă circulă deja acuzaţii că liderii UMP ştiau de contul lui Cahuzac şi au trecut totul sub tăcere, aşa cum susţine Michel Gonelle, fost membru al partidului şi în posesia căruia s-a aflat înregistrarea audio prin care s-a dovedit existenţa contului. Fostul ministru al sănătăţii a menţionat existenţa acestui cont înaintea alegerilor de anul trecut, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de Liberation. Iar în 2008, Eric Woerth, pe atunci ministru al bugetului, a pretins că are o listă cu 3.000 de evazionişti pe care i-a ameninţat cu atacarea în justiţie dacă nu-şi declară averile. Cahuzac nu a fost acuzat şi a fost numit de socialişti în fruntea comisiei financiare a parlamentului fără ca UMP să reacţioneze.
 

Lanţul slăbiciunilor

Coincidenţă sau nu, în 2012, în calitate de ministru al bugetului, Cahuzac a acceptat rezultatul unui raport de expertiză care a stabilit că Woerth nu a încălcat legea când a vândut un teren din nordul Parisului pe care era amplasat un hipodrom.

Potrivit presei, terenul de 53 de hectare a fost vândut pentru 2,5 milioane euro, când valoarea reală a acestuia era de 20 milioane euro.

Expertul care a întocmit raportul este un profesor de drept căruia în 2005 Cahuzac, în calitate de primar al unui oraş de provincie, i-a dat sarcina să inves­ti­gheze acuzaţiile de corupţie aduse unuia dintre adjuncţii săi, potrivit site-ului de investigaţii Media­part, cel care a declanşat scandalul Cahuzac. Raportul profesorului a dat o notă favorabilă adjunctului, dar acesta a fost găsit vinovat de judecători în 2006.

„Afacerea“ Cahuzac se adaugă unei liste de scandaluri în care sunt implicate personalităţi de top ale politicii franceze: condamnarea fostului preşedinte Jacques Chirac, procesul din New York care a spulberat cariera fostului şef al FMI Dominique Strauss-Kahn şi investigaţia Bettencourt, în care predecesorul lui Hollande, Nicolas Sarkozy, este suspectat că a încălcat regulile de finanţare a partidelor politice.

Cât despre Cahuzac, acesta se gândeşte să devină parlamentar, gest criticat violent de preşedinte. „Cred că aceasta este o problemă de conştiinţă. Cum poate cineva să se întoarcă în parlament după ce a minţit“, a spus Hollande.

Luxemburg renunţă parţial la secretul bancar

Luxemburg, unul din paradisurile fiscale europene, şi-a schimbat politica privind secretul bancar şi a acceptat să facă schimb de date cu celelalte ţări din Uniunea Europeană privind conturile deţinute de cetăţenii europeni în ţară, scrie The Wall Street Journal.

Decizia reprezintă un prim pas prin care Luxemburgul se îndepărtează de tradiţia secretului bancar, care a ajutat micul stat cu o populaţie de 90.000 de locuitori să se impună ca unul dintre principalele centre financiare mondiale. Guvernul luxemburgez este condus de premierul Jean-Claude Juncker, fost pereşedinte al grupului miniştrilor de finanţe din zona euro, Eurogroup.

Potrivit Băncii Centrale Europene, activele băncilor din Luxemburg depăşesc de 22 de ori Produsul Intern Brut al ţării. Noua politică de desecretizare vizează plăţile aferente dobânzilor pentru fondurile deţinute de persoane private din UE, nu şi banii deţinuţi prin fonduri de investiţii sau prin firme înregistrate în Luxemburg. De asemenea, operaţiunile companiilor străine derulate prin centrul financiar de la Luxemburg nu vor fi afectate.

Asociaţia bancară din Luxemburg estimează că peste jumătate dintre clienţii care deţin depozite în băncile din ţară provin din Uniunea Europeană.

Germania, Franţa, Marea Britanie, Italia şi Spania au convenit să dezvolte un sistem de schimburi de informaţii prin care să identifice mai uşor persoanele sau companiile care evită plata taxelor prin mutarea banilor în străinătate. Cele 5 guverne au transmis Comisiei Europene că speră ca sistemul să devină un model pentru o iniţiativă similară la nivelul UE, apoi la nivel global.